A fost lamurita originea populatiei minoice

Civilizatia minoica este considerata prima civilizatie avansata din Europa. Ea s-a dezvoltat in insula Creta in Epoca Bronzului, acum peste 5000 de ani, dar originea ei era inca necunoscuta. Prin studii ADN s-a stabilit ca populatia minoica se inrudeste cu locuitorii de azi din Creta dar si cu cei din Europa.

Palatului din Knossos, intrarea dinspre Nord. Foto: Bernard Gagnon / Wikipedia (CC BY-SA 3.0).

Deoarece exista o asemanare intre arta minoica si cea din Egipt, s-a lansat, inca de la descoperirea Palatului din Knossos, acum 100 de ani, ipoteza unei origini din Africa de Nord. S-au mai vehiculat si Balcanii, Anatolia sau Orientul Mijlociu ca origini.

Cercetatorii de la mai multe institute, printre care Hartnell College, Democritus University of Thrace si University of Crete, au abordat problema originii civilizatiei minoice prin analiza ADN-ului a resturilor osoase de la 69 de persoane, gasite intr-o pestera de pe platoul Lassithi din Creta, oase cu o vechime de 4400 – 3700 ani, bine conservate datorita temperaturilor scazute din interiorul pesterii.

Ei au comparat AND-ul gasit cu cel al populatiilor vechi si a celor moderne moderne din Africa de Nord si Europa si cu cel al locuitorilor actuali ai insulei Creta.

Analizele facute au respins ipoteza cea mai raspandita, cea a originii africane a minoicilor, existand o diferentiere prea mare a celor doua tipuri de ADN. Ei se inrudesc insa, indeaproape, cu populatiile neolitice din Europa de Sud, inclusiv cu cele din Franta si Spania, cu populatiile europene moderne si cu locuitorii actuali ai platoului Lassithi, unde s-au gasit oasele analizate.

Concluzia trasa de cercetatori este ca originea civilizatiei minoice este in populatia neolitica ce a migrat in Europa acum 9000 de ani, urmasii acestor colonisti neolitici dezvoltand local vestita civilizatie minoica.

Cultura minoica ce a aparut in Creta a avut o perioada de maxima inflorire in perioada 2700-1400 i.e.n. Disparitia ei brusca, legata probabil de eruptia vulcanului din insula Santorini, este un alt mister al istoriei.

GH. MANOIU | 15 MAI 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ritualuri funerare la neandertalieni?

O echipă internaţională de arheologi condusă de New York University a studiat timp de 13 ani rămăşiţe descoperite în sud-vestul Franţei şi a ajuns la concluzia că neandertalienii, precursori ai oamenilor moderni, îşi îngropau morţii. Descoperirea nu confirmă numai existenţa unor morminte în Europa de Vest ci şi o capacitate cognitivă necesară.

Craniul Copilului Taung pare să nu prezinte caracteristici umane

Craniul Copilului Taung a fost supus unor investigaţii tomografice computerizate de înaltă rezoluţie la Wits University şi rezultatele pun la îndoială teoria care spune că Australopithecus africanus arată aceleaşi adaptări craniene găsite la copii mici şi la sugarii moderni, adică nu prezintă dezvoltarea creierului în regiunea prefrontală similară cu a omului modern.

O mumie din America de Sud îşi dezvăluie secretele

O mumie adusă în Germania de o prinţesă bavareză după o expediţie în America de Sud, în 1898, şi care nu fusese identificată, a fost analizată de cercetătorii de la Universitatea din Munchen. După aducerea ei, mumia a fost ignorată şi multă vreme s-a crezut că a fost găsită în mlaştinile din Germania.

Mecanismul Antikythera rămâne învăluit în mister

Un nou studiu a scos la iveală că Mecanismul Antikythera este cu 100 de ani mai vechi decât se credea şi nu este realizat de celebrul matemacian Arhimede.

Hartă stelară pe plafonul unui mormânt din Japonia

O hartă stelară găsită pe plafonul unui mormânt antic din Japonia este considerată cea mai veche hartă stelară şi a fost bazată pe observaţiile astronomice realizate cu secole mai devreme în China.

Descoperirea unui monument din piatra in Guatemala adauga un nou capitol istoriei Maya

Arheologi de la Washington University din St. Louis, Statele Unite, au anuntat descoperirea sub templul principal al orasului antic Maya din El Perú-Waka’, din nordul Guatemalei, a unui monument de piatra pe care este sculptat un text hieroglific ce povesteste despre o printesa din secolul al saselea.