Acum 12800 de ani, Pamantul a suferit un impact cosmic

In urma cu aproximativ 12800 de ani, pe cand Pamantul era in incalzire si isi revenea dupa ultima epoca glaciara, a avut loc un eveniment dramatic si anormal care a inversat brusc conditiile climatice, ducand aproape de un nou stadiu glaciar. Acest eveniment a avut loc intr-un singur an, anuntand debutul episodului rece numit Younger Dryas.

Smilodon, felina cu dinti-sabie. Foto: The Jesse Earl Hyde Collection, Case Western Reserve University, Department of Geological Sciences / Charles R. Knight, 1921

Cauza acestei raciri a fost mult dezbatuta, mai ales ca a coincis cu disparitia brusca a majoritatii animalelor mari, mamuti, mastodonti, lenesi uriasi, camile, cai, tigri cu dinti sabie, ca si a culturii preistorice Clovis. Oamenii de stiinta s-au tot intrebat daca disparitia animalelor a rezultat din activitatea de vanatoare a oamenilor, din schimbarile climatice, sau dintr-o catastrofa cosmica.

Intr-o investigatie ampla, un grup de cercetatori a studiat o larga distributie de microsferule pe o suprafata de peste 50 milioane kmp de pe patru continente. Stratul de sol cercetat, corespunzator episodului Younger Dryas (YDB) – care a durat intre 12800 si 11500 i.e.n. – contine de asemenea o abundenta de alte materiale exotice, inclusiv nanodiamante si alte forme neobisnuite de carbon, sticla topita, iridiu. Acest lucru a constituit un nou argument in sprijinul teoriei impactului cosmic.

Acest impact cosmic a provocat degradarea majora a mediului pe zone intinse ale emisferei nordice, prin incendii la nivel continental, si printr-o crestere majora a prafului atmosferic care a blocat soarele o perioada suficient de lunga pentru a produce foamete in randul marilor animale.

Sferulele analizate provin din 18 situri din America de Nord, Europa si Orientul Mijlociu. Ele sunt sfere mici formate prin topirea la temperaturi inalte a rocilor si solurilor, care s-au stins sau racit rapid in atmosfera. Este un proces rezultat din caldura si presiunea enorma a exploziilor generate de un impact cosmic, asemanator intrucatva unei explozii atomice.

Dar astfel de microsferule nu rezulta numai din coliziuni cosmice. Ele apar si in urma activitatii vulcanice, a fulgerelor, sau prin arderea carbunelui in mediu etans. Stratul analizat, ce corespunde cu sfarsitul perioadei Clovis, este cunoscut ca avand un strat subtire "negru mat" bogat in carbon, ce indica arderea masiva a biomasei.

Ca urmare, echipa de cercetatori a examinat sferulele utilizand aparatura electronica de ultima generatie si a ajuns la concluzia ca sunt in concordanta cu tipul de sedimente gasite in zona respectiva si sunt diferite de materialele vulcanice si de sferele formate in urma fulgerelor.

Se estimeaza ca s-au format cam 10 milioane de tone metrice de sferule in noua tari, de pe patru continente. Totusi, adevarata amploare a evenimentului nu este cunoscuta, el fiind un impact de proportii majore, care a dus la extinctia tuturor animalelor mari ce supravietuisera epocii glaciare.

GH. MANOIU | 3 IUNIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ganymede, un sandwich de oceane şi gheaţă

Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.

O nouă speranţă pentru viaţa extraterestră

Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.

Un nivel scăzut de vitamina D creşte riscul de demenţă

Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Exeter Medical School sugerează că persoanele mai in vârstă care au un deficit sever de vitamina D au un risc crescut de a dezvolta demenţă. Vitamina D provine din alimente, cum ar fi uleiul de peşte, din suplimente şi prin expunerea pielii la lumina Soarelui.

Un reziduu uscat de la prelucrarea trestiei de zahăr poate înlocui petrolul în producţia de plastic

Universitatea din São Paulo, Brazilia, a creat un compozit din reziduul uscat de la prelucrarea trestiei de zahăr, care poate înlocui petrolul în producţia de plastic.

Un nou dispozitiv de stocare scrie informaţiile atom cu atom

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda, au dezvoltat o memorie reinscriptibilă care stochează informaţii în poziţiile individuale ale atomilor de clor pe suprafaţă de cupru.

Tehnologii care ar putea duce oamenii pe Marte

NASA a trimis cu un balon, un fel de farfurie zburătoare în atmosfera superioară pentru a testa tehnologii care într-o zi ar putea fi folosite pentru a pune sarcini grele şi oameni pe Marte.