O lume a cunoașterii
    Nutriție

    Alimentele ultraprocesate, sursă de proteine ​​în dieta veganilor

    Veganismul este un stil de viață în care o persoană nu consumă niciun produs de origine animală, nu poartă îmbrăcăminte de origine animală și nu foloseşte produse de înfrumusețare testate pe animale. Când vorbim exclusiv despre alimente, dieta se numeşte vegetarianism strict.



    Studiul a arătat că cantitatea de proteine ​​consumată de vegetarieni stricţi este adecvată, dar se bazează pe consumul de alimente ultraprocesate. Foto: Yoav Aziz/Unsplash


    În aceste cazuri, există o mare îngrijorare cu privire la cantitatea de proteine ​​ingerată.

    Cercetările efectuate la Facultatea de Medicină din Universitatea Sao Paulo, Brazilia, au arătat că cantitatea de proteine ​​consumată de vegetarieni stricţi este adecvată, dar se bazează pe consumul de alimente ultraprocesate.

    Dintre cei peste 500 de participanți la studiu, consumul mediu de proteine ​​a fost de 1,12 grame pe kilogram de greutate corporală, o valoare care atinge și depășește recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, care este de 0,8 până la 1,0 grame de proteine ​​pe kilogram de greutate corporală.

    Cu toate acestea, pentru a atinge aportul de proteine recomandat vegetarienii stricti apelează la alimente ultraprocesate, în special la proteina texturată din soia – care trece printr-o etapă numită extrudare, motiv pentru care este considerată ultraprocesată – și suplimentele proteice pe bază de proteine vegetale.

    Cercetarea a mai analizat dacă vegetarienii stricti ingerează cantități adecvate de aminoacizi esențiali – molecule care formează proteine, dar care nu sunt produse de organism și au funcții specifice în metabolism. Ca și în cazul proteinelor, adecvarea a fost mai mare de 90%.

    Dietele participanților au fost analizate pe baza jurnalelor alimentare.

    Chiar și în funcție de consumul de alimente ultraprocesate pentru a ajunge la cantitatea adecvată de proteine ​​ingerată, 66% dintre caloriile ingerate de vegetarienii stricţi provin din alimente proaspete, alimente care nu suferă modificări pentru a fi consumate și alimente minim procesate – care au suferit doar procese care nu implică adăugarea de sare, grăsimi, zahăr sau alte substanțe.

    Procentul de calorii provenind din alimente ultraprocesate în dieta participanților la studiu a fost de 13%.

    În plus, deși alimente precum proteina texturată din soia sunt clasificate drept ultraprocesate, datorită proceselor la care sunt supuse și compoziției lor, unii cercetători susțin că ele diferă de alimentele ultraprocesate cunoscute pentru pericolele lor pentru sănătate, deoarece nu conțin sare adăugată, zahăr și grăsimi.

    Piața ultraprocesatelor este în creștere în varietate, iar alimentele care vizează vegetarianismul strict nu fac excepție.

    21 AUGUST 2024



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Conform cu două studii majore ale bolilor oculare, o dietă mediteraneană - bogată în legume, cereale integrale, peşte şi ulei de măsline - duce la o funcţie cognitivă mai bună.
    Cercetătorii britanici consideră că proprietăţile antibacteriene ale extrasului din ceapa persană ar putea creşte efectele tratamentului antibiotic existent în cazurile de tuberculoză.
    Cercetătorii de la Instituto de Salud Carlos III, Madrid, au constatat că bărbaţii care au urmat o dietă mediteraneană, bogată în peşte, cartofi fierţi, fructe întregi, legume şi ulei de măsline, cu un consum redus de sucuri, au avut un risc mai scăzut de cancer de prostată agresiv decât cei care au urmat alte diete.
    O dietă cu un conţinut foarte scăzut de calorii poate inversa rapid diabetul de tip 2, conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Yale, din Statele Unite.
    Un studiu realizat la Institute of Neuroscience and Medicine in Julich, Germania, sugerează că un compus găsit în turmeric, componenta care dă culoarea galbenă cunoscutului condiment curry, ar putea încuraja dezvoltarea celulelor nervoase considerate a fi parte din kitul de reparare a creierului.
    Cercetătoarea Charlotte Erlanson–Albertsson de la Universitatea din Lund, Suedia, a descoperit că componentele naturale din celula vegetală a spanacului, numite tilacoide, previn poftele alimentare şi pot contribui la reducerea obezităţii.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact