Bacteriile au simţul atingerii

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel, Elveţia, au descoperit că bacteriile, deşi fără organe senzoriale, au simţul atingerii care le permite să recunoască suprafeţele şi să răspundă la stimuli mecanici.

Caulobacter crescentus. Foto: United States Department of Energy

Studiind o bacterie numită Caulobacter, cercetătorii au descoperit că micul microorganism care trăieşte în apă, nu numai că răspunde la semnale chimice, dar recunoaşte şi suprafeţe şi răspunde în câteva secunde, un mecanism care este folosit şi de agenţii patogeni pentru colonizarea şi atacarea celulelor gazdă.

Echipa a constatat că Caulobacter are un organ rotativ ca un bici în membrana celulară, denumit flagel. Rotirea flagelului permite bacteriilor să se deplaseze în lichide. Spre surprinderea cercetătorilor, flagelul este folosit şi ca organ "al simţirii".

Rotirea flagelului este alimentată prin fluxul de protoni din celulă, prin intermediul canalelor ionice.

Atunci când celulele ating suprafeţe, flagelul este deranjat şi fluxul de protoni întrerupt. Aceasta indică bacteriilor să producă o substanţă adezivă care le ancorează ferm de suprafaţă în câteva secunde.

Deşi Caulobacter este o bacterie inofensivă din mediul înconjurător, descoperirile sunt foarte relevante pentru înţelegerea bolilor infecţioase. Ceea ce s-a descoperit la Caulobacter se aplică şi agenţilor patogeni umani importanţi.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O broască din trecut se hrănea cu dinozauri

Un studiu realizat la University of Adelaide's School of Biological Sciences, Australia, a dezvăluit că o broască cunoscută sub numele de Beelzebufo Ampinga, care a trăit în Madagascar acum 68 de milioane de ani, era un ucigaş de dinozauri.

O nouă specie de şobolan gigant descoperită în Insulele Solomon

O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos.

Insectele, experţi criminalişti

Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită.

Un schelet vechi dovedeşte că primii oameni din America au venit din Asia, nu din Europa

Secvenţierea genomului rămăşiţelor unui băiat în vârstă de un an, făcută de o echipă condusă de Texas A&M University, dovedeşte că primii colonişti umani în America de Nord au fost din Asia şi nu din Europa, iar aceşti oameni au fost strămoşii nativilor americani moderni.

Oamenii moderni au trăit alături de neanderthalieni mai mult decât se credea

Cea mai cuprinzătoare evaluare a oaselor şi uneltelor rămase de la neanderthalieni arată că aceştia şi oamenii moderni au trăit unii lângă alţii mai bine de 5000 de ani.

Nori noctilucent peste Antarctica

O masă mare de nori noctilucent au acoperit Antarctica. Pe 20 noiembrie erau ca un fum mic, albastru-electric, care în timp scurt a acoperit aproape tot continentul. Nava spaţială AIM de la NASA monitorizează progresul acestora, deoarece se agită şi se ondulează în jurul Polului Sud.