Bacteriile au simţul atingerii

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel, Elveţia, au descoperit că bacteriile, deşi fără organe senzoriale, au simţul atingerii care le permite să recunoască suprafeţele şi să răspundă la stimuli mecanici.

Caulobacter crescentus. Foto: United States Department of Energy

Studiind o bacterie numită Caulobacter, cercetătorii au descoperit că micul microorganism care trăieşte în apă, nu numai că răspunde la semnale chimice, dar recunoaşte şi suprafeţe şi răspunde în câteva secunde, un mecanism care este folosit şi de agenţii patogeni pentru colonizarea şi atacarea celulelor gazdă.

Echipa a constatat că Caulobacter are un organ rotativ ca un bici în membrana celulară, denumit flagel. Rotirea flagelului permite bacteriilor să se deplaseze în lichide. Spre surprinderea cercetătorilor, flagelul este folosit şi ca organ "al simţirii".

Rotirea flagelului este alimentată prin fluxul de protoni din celulă, prin intermediul canalelor ionice.

Atunci când celulele ating suprafeţe, flagelul este deranjat şi fluxul de protoni întrerupt. Aceasta indică bacteriilor să producă o substanţă adezivă care le ancorează ferm de suprafaţă în câteva secunde.

Deşi Caulobacter este o bacterie inofensivă din mediul înconjurător, descoperirile sunt foarte relevante pentru înţelegerea bolilor infecţioase. Ceea ce s-a descoperit la Caulobacter se aplică şi agenţilor patogeni umani importanţi.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Arheologii cred că au găsit mormântul Sfântului Nicolae

O echipă de arheologi turci au descoperit sub biserica Sf. Nicolae din oraşul Demre, în provincia Antalya din sudul Turciei, un cavou care ar putea păstra rămăşiţele Sf. Nicolae din Mira, sfântul creştin în urma căruia s-a creat mitul lui Moş Crăciun.

O broască din trecut se hrănea cu dinozauri

Un studiu realizat la University of Adelaide's School of Biological Sciences, Australia, a dezvăluit că o broască cunoscută sub numele de Beelzebufo Ampinga, care a trăit în Madagascar acum 68 de milioane de ani, era un ucigaş de dinozauri.

O nouă specie de şobolan gigant descoperită în Insulele Solomon

O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos.

Insectele, experţi criminalişti

Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită.

Epoca vikingilor a început mai devreme decât se credea

Noile cercetări făcute la Universitatea din Aarhus sugerează că "epoca vikingilor" a început cu aproximativ 70 de ani înainte de primul raid din Anglia şi într-un mod mai puţin violent.

A fost lamurita originea populatiei minoice

Civilizatia minoica este considerata prima civilizatie avansata din Europa. Ea s-a dezvoltat in insula Creta in Epoca Bronzului, acum peste 5000 de ani, dar pana acum nu se stia originea ei. Prin studii ADN s-a stabilit ca populatia minoica se inrudeste cu locuitorii de azi din Creta si cu cei din Europa.