Cat de adâncă este marea de pe Titan?

Ligeia Mare este o mare gigantică, a doua după Kraken Mare, situată pe Titan, una dintre cele mai mari luni ale lui Saturn. Despre ea se ştiu puţine lucruri, dar de curând a fost stabilită adâncimea la maxim 160 metri.

Titan - emisfera nordică cu mările sale. Foto: NASA/JPL-Caltech/ASI/USGS

Cercetătorii de la Department of Information Engineering, Electronics and Telecommunications (DIET) al Sapienza University din Roma au calculat adâncimea exactă a mării Ligeia.

Ei au folosit datele radar retransmise înapoi la Pământ de sonda spaţială Cassini pentru a descifra conţinutul ecourilor de la fundul mării. Algoritmul uzual identifică doar ecourile de suprafaţă, de aceea echipa a elaborat un algoritm nou, sofisticat, care le-a permis să obţină batimetria mării, prin separarea semnalelor de ecou de suprafaţă de cele reflectate de pe fundul mării.

Cea mai mare adâncime găsită este de aproximativ 160 metri. Există pe fund o pantă care este mai blândă spre malul de nord, în concordanţă cu morfologia ţărmului detectată prin imagini.

Împreună cu imaginile, datele batimetrice au permis cercetătorilor să estimeze cantitatea de lichid conţinută de mările de pe Titan şi mai ales de Ligeia.

Echipa a confirmat faptul că mările sunt compuse din hidrocarburi lichide, în special etan şi metan. Lichidul este remarcabil de transparent, compoziţia de metan-etan este aproape pură, particulele în suspensie fiind 0,1% din volumul de lichid.

GH. MĂNOIU | 3 IULIE 2014

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Grupare de planete pe cer, la apus

Pe 26 mai, la apus, Venus, Jupiter si Mercur vor forma un triunghi luminos larg de doar trei grade. Cel mai bun moment pentru observare este la 30-60 minute dupa apusul soarelui. Cele trei planete vor fi la orizont in directia vest si vor fi situate destul de aproape pentru a putea fi cuprinse in campul unui binoclu.

O planetă care nu ar trebui să existe

Kepler-78b este o lume de lavă aprinsă care înconjoară steaua sa la fiecare opt ore şi jumătate, la o distanţă mai mică de 1,6 milioane km, una dintre cele mai înguste orbite cunoscute, iar teoriile actuale spun că ea nu se putea forma acolo şi nici nu putea ajunge acolo.

Un ocean îngropat pe luna lui Jupiter, Ganymede

NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa.

Prima estimare a vârstei rocilor sedimentare de pe Marte

Până acum, vârsta rocilor extraterestre, meteoriţi sau roci lunare, era făcută pe Pământ. Acum însă, specialiştii au determinat vârsta unei roci marţiene prin experimente efectuate chiar pe Marte. Operaţiile au fost conduse de Ken Farley de la California Institute of Technology (Caltech) şi ar putea să ajute la întelegerea istoriei geologice a planetei şi la căutarea de dovezi privind viaţa străveche de pe Marte.

China analizează posibilitatea unei reţele de sateliţi de monitorizare globală

În urma dispariţiei avionului în care majoritatea pasagerilor erau chinezi, Beijingul examinează posibilitatea de a lansa câteva zeci de sateliţi care să formeze o reţea de monitorizare planetară. Mai mult de 1000 de sateliţi orbitează Pământul, majoritatea fiind pentru comunicaţii. Serviciile de observare internaţională sunt dominate de SUA şi UE.

Au fost candva conditii favorabile vietii pe Marte?

Analiza unei probe de roca colectate de roverul Curiosity arata ca planeta Marte ar fi putut avea, candva, conditii favorabile vietii. Luna trecuta, Curiosity a forat intr-o roca sedimentara, in Gale Crater. In pulberea gri de la proba de foraj, oamenii de stiinta au gasit sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor, carbon, componente chimice cheie pentru viata.