Spațiu

    Cineva şi-a pierdut lingura pe Marte

    Pe imaginile transmise de roverul Curiosity de la NASA, în 27 martie 2016, a fost reperată o formă care seamănă cu o lingură mare ce zace pe suprafaţa prăfuită a planetei Marte.



    Imagine luată de roverul Curiosity.


    Specialiştii agenţiei spaţiale americane spun că ceea ce se vede în imagine nu este un artefact din bucătăria unui extraterestru şi nici nu dezvăluie istoria secretă a planetei Marte. Este doar o piatră sculptată de vânturi şi furtuni de praf.

    Dar aceasta nu este prima rocă în formă de lingură găsită pe Marte.

    În septembrie 2015, a mai fost reperată o lingură pe Planeta Roşie. La acea vreme, NASA a declarat că pe Marte nu există nici o lingură.

    Această caracteristică ciudată este probabil un ventifact - o piatră modelată de vânt.

    5 IANUARIE 2017



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.
    O echipă internaţională de astronomi a descoperit o planetă tânără, exotică, care nu orbitează în jurul unei stele. Planeta care pluteşte liberă prin spaţiu, numita PSO J318.5 – 22, este la numai 80 de ani lumină de Pământ şi are o masă de şase ori cât a planetei Jupiter. S-a format acum 12 milioane de ani şi poate fi considerată un nou născut.
    Cel puţin 170 de milioane de bucăţi de gunoi spaţial circulă acum pe orbita Pământului, aceste resturi putând distruge toţi sateliţii în lucru.
    Un sicriu extraterestru ar putea fi adăugat pe lunga listă de obiecte curioase "găsite" pe suprafaţa Planetei Roşii. Această ciudăţenie a fost semnalată la o privire mai atentă asupra imaginilor luate de roverul Curiosity.
    Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.
    Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact