Raspunsul comportamental al pasarilor la inechitatea recompensei primite

S-a demonstrat capacitatea primatelor si cainilor de a avea un comportament sensibil la inechitatea rasplatei primite. Cercetatori de la Universitatea din Viena s-au ocupat acum de doua specii de pasari, ciori si corbi, pentru a vedea reactia lor la inechitatea recompensei.

Pasarile testate au fost din speciile Corvus corone corone si Corvus corax.

Au fost alese acestea, deoarece au un creier mare si s-a dovedit ca pot rivaliza cu primatele in ce priveste abilitatile cognitive, mai ales in mediul social. Ele se pot angaja in diverse forme de cooperare, isi aleg selectiv partenerul si se ajuta in rezolvarea unor probleme.

Testele au fost facute pe pasari captive, sase ciori si patru corbi. Ele au fost adapostite in perechi, in voliere mari in aer liber. Au fost facute 3 sesiuni de testare pe zi, cu cel putin 3 ore intre sesiuni. Pasarile si-au schimbat rolurile. Ele au fost instruite in prealabil sa schimbe un jeton pe hrana.

Ca recompensa s-au folosit struguri – ca recompensa inferioara, si branza – ca si recompensa de calitate. S-a aratat subiectului – pasarii, intr-o palma o piatra, iar in cealalta palma strugure, branza sau nimic. Piatra a fost oferita pentru 3 secunde.

Daca subiectul a luat piatra, a tinut-o in cioc cateva secunde pana la un minut, apoi i s-a cerut sa o dea inapoi in palma deschisa. Atunci i se dadea imediat o recompensa, pe care o putea manca imediat. Recompensa era de diferite calitati, sau lipsea.

S-au facut mai multe tipuri de sesiuni: ambii subiecti au primit acelasi fel de recompensa, un subiect a primit un fel de recompensa, celalalt alt fel de recompensa, un subiect a primit recompensa, celalalt nu, si un subiect a primit recompensa fara sa faca nimic, celalalt a trebuit sa faca schimb.

Rata de schimb piatra – hrana a fost mai mare in conditii de echitate decat in conditii de inechitate, iar efectul a fost mult mai mare in cazul recompensei calitativ superioare.

Daca subiectul nu a primit nici un fel de recompensa, performanta a scazut dramatic. In caz de inechitate, unii subiecti au refuzat sa faca schimbul, au dat piatra, dar au refuzat recompensa, deci au refuzat "oferta" neloiala.

S-au facut si teste pe un singur subiect si s-a constatat ca prezenta unui partener social a avut ca efect cresterea motivatiei de a face schimb.

Studiul a fost publicat de Plos One.

GH. MANOIU | 26 MARTIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pasarile supuse luminii nocturne a oraselor se dezvolta mai repede

Pasarile supuse luminii de fond dintr-un oras pe timp de noapte, se maturizeaza reproductiv mai repede decat cele din mediul natural sau din localitatile ce nu sunt luminate noaptea, arata un nou studiu facut de cercetatorii de la Institului Ornitologic Max Planck din Radolfzell, Germania.

Ploaia acidă, o posibilă cauză a extincţiei din Permian?

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au constatat că ploaia la fel de acidă ca sucul de lămâie nediluat ar fi contribuit la masiva exterminare a plantelor şi organismelor de pe Pământ de acum 252 milioane de ani.

Un liliac nu uita niciodata

Liliecii se misca foarte rapid si sistemul lor de navigare nu le permite sa obtina date suficiente in timp util. Aceasta a dus la ipoteza ca ei folosesc harti memorate, ipoteza ce a fost verificata de cercetatori de la Brown University, USA, intr-un nou studiu.

Caracatiţa are un cod genetic extrem de ciudat

Harta codului genetic al caracatiţei, realizată pentru prima dată de cercetători, a dezvăluit o creatură atât de ciudata că ar putea fi un "extraterestru".

Descoperirea de sânge şi colagen în oase de dinozaur ar putea rescrie teoria actuală

O descoperire uimitoare ar putea rescrie manualele, după ce paleontologii au găsit accidental sânge şi ţesuturi moi conservate în fosile de dinozaur. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, ştiinţa aşteaptă răspunsul la vechi întrebări, inclusiv dacă putem învia dinozaurii.

Păianjenii ţes pânze atât pentru a prinde prada, cât şi pentru curtarea partenerelor

Cercetătorii de la Universitatea Oxford, din Marea Britanie şi de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, au constatat că pânzele construite de păienjeni transmit informaţii pe diferite frecvenţe.