Ediţia în limba română
    News / Sănătate

    Depresia ar putea fi o boală infecţioasă

    Turhan Canli, profesor de psihologie şi radiologie de la Universitatea Stony Brook, SUA, consideră că tulburarea depresivă majoră (Major depressive disorder - MDD) este o boală infecţioasă.



    Depresia ilustrată de pictura "Sorrowing Old Man" de Vincent van Gogh (vedere parţială).


    Dr. Canli sugerează că depresia majoră poate rezulta din infecţii parazitare, bacteriene, sau virale, aceste microorganisme putând contribui la etiologia tulburării depresive majore.

    Tulburarea depresivă majoră rămâne o boală extrem de răspândită, aproximativ 15 - 20 la sută din populaţie confruntându-se cu ea la un moment dat. Revenirea bolii este un fapt comun, iar tratamentele farmaceutice nu s-au schimbat.

    Viitoarele cercetări ar trebui să fie direcţionate către găsirea paraziţilor, bacteriilor sau viruşilor care ar putea juca un rol cauzal în etiologia tulburării depresive majore. Pacienţii cu această boală prezintă pierderi de energie, pierderea interesului faţă de lumea din jur şi biomarkeri inflamatori, dovadă a activării sistemului imunitar, ce sugerează o boală la origine.

    De asemenea, există studii şi dovezi că aceşti paraziţi, bacterii sau viruşi care infectează oamenii, modifică comportamentul lor emoţional. Un exemplu este Toxomaplasma gondii, dar şi virusul Epstein-Barr sau virusul ce provoacă herpes.

    Un alt argument este de ordin genetic. Orice factor infecţios poate transfera gene către celula pe care o atacă, deci spre genomul uman, din care 8 la sută provin de la astfel de organisme. Această transmitere poate proveni de la părinţi în procesul naşterii.

    Dacă această teorie este corectă, ar putea fi dezvoltat în viitor un vaccin contra depresiei.

    30 NOIEMBRIE 2014



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Conform cercetarilor facute in ultimii 25 de ani la University of Eastern Finland - Institute of Biomedicine, exista o legatura intre nivelul de hyaluronan si pronosticul de cancer, in cancerul de san, prostata, colon, uterin, pulmonar si ovarian. Acelasi indicator poate fi folosit pentru a urmari evolutia bolii canceroase. Inhibarea sintezei de acid hialuronic sau blocarea influentei sale, este studiata acum pentru aplicatii terapeutice.
    O echipă de la Universitatea Duke din Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, au descoperit că celule ale sistemului imunitar care protejează în mod normal creierul, încep să consume un nutrient vital numit arginină în primele etape ale maladiei Alzheimer.
    O diferenţă nou identificată între creierul bărbaţilor şi cel al femeilor cu scleroză multiplă ar putea explica de ce această boală o fac mai mult femeile decât bărbaţii.
    Un nou studiu al cercetătorilor de la Institutul Linus Pauling şi de la Universitatea de Stat din Ohio, Statele Unite, arată că persoanele cu sindrom metabolic au nevoie de mult mai multă vitamina E, un antioxidant important pentru protecţia celulelor.
    Un recent studiu realizat de cercetători de la Universitatea din York, Marea Britanie, susţine că o cafea pe zi ar putea fi secretul supravieţuirii după un atac de cord. Analiza cercetătorilor respectivi nu ţine însă cont de efectele altor aspecte ale dietei, deci nu este clar dacă cafeaua în sine duce la îmbunătăţirea sănătăţii inimii sau altceva din dietă.
    Oamenii de ştiinţă de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Statele Unite au descoperit primul caz în care o persoană s-a îmbolnăvit de la celulele canceroase ale unui parazit.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact