Elefanţii inversează epuizarea provocată de vite a bazinelor de carbon şi nutrienţi

Populaţiile de erbivore sălbatice sunt în scădere în multe savane africane, rezultat al înlocuirii cu animale domestice (în principal bovine) şi pierderea unor mari mâncători de plante sau megaerbivore, cum ar fi elefanţii.

Elefanţii și bovinele din Africa ar putea să coexiste durabil. Foto: Dino Martins

Deşi unele practici de gestionare a animalelor domestice pot fi compatibile cu conservarea biodiversităţii native a savanelor, nu este cunoscută sustenabilitatea metodelor de management erbivore sălbatice / animale domestice.

De exemplu, cum vor influența amestecurile de erbivore procesele cheie pentru funcţionarea pe termen lung a ecosistemelor de savană, cum ar fi carbonul din sol, bazinele de azot şi fosfor şi ciclicitatea?

Oamenii de ştiinţă care participă la Experimentul de Expunere pe Termen Lung din Kenya studiază consecinţele din ecosistem ale manipulării prezenţei erbivorelor sălbatice şi a celor crescute de oameni la o densitate moderată într-o aşa numită savană "black cotton".

Într-o lucrare nouă, cercetătorii arată că, după 20 de ani, prezenţa vitelor a scăzut depozitele totale de carbon şi azot din sol, în timp ce prezenţa megaerbivorilor, în principal elefanţi, a crescut aceste bazine şi a inversat efectele negative produse de vite.

Rezultatele sugerează că un mix de bovine la densităţi moderate şi erbivore sălbatice poate fi durabil, cu condiţia ca asamblul erbivorelor sălbatice să includă cea mai mare specie, potrivit ecologului Truman Young de la Universitatea din Davis din California.

„Prin manipularea experimentală a erbivorelor domestice şi sălbatice, în combinaţii care apar în lumea reală, această cercetare demonstrează importanța megaerbivorelor pentru susţinerea ecosistemelor naturale din savană”, a declarat Betsy von Holle, director de program în Divizia de Biologie a Mediului din cadrul National Science Foundation.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Interstiţium, un nou organ în corpul uman

Cercetătorii au descoperit o nouă parte a corpului uman, o reţea de spaţii pline de lichid în ţesuturi, care nu au mai fost văzute înainte.

Cel mai vechi plesiosaur era un înotător puternic

Plesiosaurii au fost în mod special înotători. Aceşti "saurieni cu zbaturi", care au dispărut de-a lungul timpului, s-au propulsat prin oceanele lumii, folosind un "zbor subacvatic", asemănător cu ţestoasele şi pinguinii de mare.

Bacteriile au simţul atingerii

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel, Elveţia, au descoperit că bacteriile, deşi fără organe senzoriale, au simţul atingerii care le permite să recunoască suprafeţele şi să răspundă la stimuli mecanici.

Arheologii cred că au găsit mormântul Sfântului Nicolae

O echipă de arheologi turci au descoperit sub biserica Sf. Nicolae din oraşul Demre, în provincia Antalya din sudul Turciei, un cavou care ar putea păstra rămăşiţele Sf. Nicolae din Mira, sfântul creştin în urma căruia s-a creat mitul lui Moş Crăciun.

O broască din trecut se hrănea cu dinozauri

Un studiu realizat la University of Adelaide's School of Biological Sciences, Australia, a dezvăluit că o broască cunoscută sub numele de Beelzebufo Ampinga, care a trăit în Madagascar acum 68 de milioane de ani, era un ucigaş de dinozauri.

O nouă specie de şobolan gigant descoperită în Insulele Solomon

O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos.