Există cu adevărat o legătură între acizii graşi şi bolile de inimă?

Un nou studiu condus de Universitatea din Cambridge ridică întrebări privind restricţionarea consumului de grăsimi saturate şi încurajarea consumului de grăsimi polinesaturate pentru a preveni bolile de inimă.

O echipă internaţională de cercetători a analizat studiile existente privind riscul coronarian şi aportul de acizi graşi. Ei au arătat că dovezile actuale nu susţin liniile directoare care limitează consumul de grăsimi saturate cu scopul de a preveni bolile de inima şi că nu există un suport ştiinţific suficient pentru susţinerea ideii consumului mare de grăsimi polinesaturate, omega 3 şi omega 6.

Mai mult decât atât, subtipurile specifice de acizi graşi examinaţi, cum ar fi diferite tipuri de omega 3, au prezentat o variaţie a efectelor privind riscul cardiovascular, punând sub semnul întrebării tendinţa de până acum de orientare pe împărţirea acizilor graşi în saturaţi şi nesaturaţi, în locul unei orientări asupra sursei alimentare a subtipilor de acizi graşi.

Cercetătorii au analizat 72 de studii cu peste 600000 de participanţi din 18 state. Ei au descoperit că totalul acizilor graşi saturaţi măsuraţi în dietă sau în fluxul sanguin ca un biomarker, nu a fost asociat cu un risc de boală coronariană.

În mod similar, analiza studiilor asupra consumului acizilor graşi mononesaturaţi, acizilor graşi polinesaturaţi cu lant lung omega 3 şi 6, nu a dus la o asociere semnificativă între consum şi risc.

Diversele subtipuri de acizi omega 3 şi 6 au avut diverse asociaţii cu riscul coronarian. Acizii eicosapentaenoic şi docosahexaenoic, două tipuri de omega 3 şi acidul arahidonic, un omega 6, sunt asociaţi cu un risc coronarian mai mic.

În mod similar, ei au descoperit că poate fi o asociere între acizii palmitic şi stearic, găsiţi în special în uleiul de palmier şi în grăsimile animale, şi bolile cardiovasculare, pe când, acidul margaric din lactate reduce riscul de boli cardiovasculare.

Investigarea efectelor suplimentării de omega 3 şi omega 6 pentru reducerea riscului de boli coronare nu a dus la nici o dovadă a beneficiului acestei măsuri.

Această analiză a datelor de până acum arată că nu sunt dovezi concludente pentru a spune că o dietă bogată în grăsimi polinesaturate şi săracă în grăsimi saturate reduce riscul de boli cardiovasculare.

Cel mai bun mod de a avea o inimă sănătoasă este o dietă sănătoasă pe ansamblu, nu numai în privinţa grăsimilor, ci şi a consumului de sare, zahăr, fructe şi vegetale.

GH. MĂNOIU | 28 APRILIE 2014

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Alzheimer, un stadiu avansat de diabet?

A avea diabet de tip 2 poate insemna că sunteţi deja pe drumul spre Alzheimer, afirmă cercetătorii de la University at Albany din New York în urma unui studiu ce leagă cele două boli. S-ar putea folosi medicamentele pentru Alzheimer încă din stadiul de diabet pentru a preveni tulburările cognitive de la început, au declarat ei.

O nouă terapie ar putea da o speranţă bolnavilor de fibroză chistică

O terapie revoluţionară pentru fibroza chistică ar putea îmbunătăţi profund calitatea vieţii pacienţilor, spun medicii.

Nou studiu asupra beneficiilor polifenolilor

Se spune ca un pahar de vin rosu sau consumul de fructe aduc beneficii pentru sanatate. Aceste beneficii sunt de multe ori legate de polifenoli, substante chimice ce se gasesc in produsele alimentare, din care fac parte flavonoidele si acizii fenolici, dar si fragmente de proteine numite peptide. Oameni de stiinta din 12 centre de cercetare europene ruleaza experimente si studii clinice pentru a vedea ce efecte benefice pot avea polifenolii si peptidele asupra riscului de boli cardiovasculare.

Consumul zilnic de băuturi îndulcite cu zahăr legat de ficatul gras nealcoolic

Obiceiul de a consuma o băutură îndulcită cu zahăr pe zi poate creşte riscul de boli de ficat gras non-alcoolic (NAFLD), conform cercetătorilor de la Jean Mayer USDA Human Nutrition Research Center on Aging al Universităţii Tufts.

Un test de sânge detectează recidivele de cancer

Un studiu sugerează că un test de sânge ar putea salva multe vieţi prin găsirea recidivelor de cancer care au început să crească din nou după tratament.

Extractul de spanac taie dependenţa de zahăr

Cercetătoarea Charlotte Erlanson–Albertsson de la Universitatea din Lund, Suedia, a descoperit că componentele naturale din celula vegetală a spanacului, numite tilacoide, previn poftele alimentare şi pot contribui la reducerea obezităţii.