Știință

    Există o corelaţie între durata căscatului şi numărul de neuroni ai unei persoane

    Un studiu realizat de psihologii de la Universitatea de Stat din New York stabileşte o corelaţie între durata căscatului şi numărul de neuroni ai unei persoane.



    Căscatul este o acţiune comună în rândul animalelor vertebrate. Foto: MarcusObal/Wikipedia (CC BY-SA 3.0)


    Căscatul este contagios. Este un act reflex motor involuntar, pentru a promova excitarea corticală şi schimbarea de stare prin sporirea circulaţiei intracraniene şi răcirea creierului. În plus, este un semn de inteligenţă, potrivit acestui studiu.

    Cercetătorii au analizat acest gest la toate tipurile de mamifere şi au descoperit că oamenii sunt cei care au căscatul cel mai lung.

    Cercetătorii au descoperit că există o legătură între durata căscatului şi mărimea creierului în contextul în care un creier mai mare şi mai greu, înseamnă un număr mai mare de neuroni.

    Cel mai lung este căscatul uman, urmat de cel al cimpanzeilor, cailor şi cămilelor, în timp ce mamiferele cu cel mai scurt căscat sunt şoarecii, iepurii şi şobolanii.

    8 APRILIE 2017



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa unui "continent pierdut" sub insula Mauritius din Oceanul Indian, un rest din destrămarea supercontinentului Gondwana, proces care a început în urmă cu aproximativ 200 milioane de ani.
    Contrar părerilor de până acum se pare că, coţofenele nu sunt atrase de obiectele strălucitoare şi nu fură în mod obişnuit lucruri mici, cum ar fi bijuterii, susţine un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie.
    Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Keele University şi University of Sussex din Marea Britanie, sugerează că scăderea numărului de albine se datorează demenţei cauzate de contaminarea cu aluminiu, un element chimic implicat în maladia Alzheimer la oameni.
    Doisprezece "noi" tipuri de nori, inclusiv rarii nori ondulatorii (asperitas), au fost recunoscuţi pentru prima dată de către Cloud Atlas International.
    Noi descoperiri sugerează că faimoasa cooperare între păsările Honeyguide şi băştinaşii vânători de miere din Africa sub-sahariană este o conversaţie în două sensuri.
    Puii unor dinozauri mâncau carne, apoi pe măsură ce creşteau îşi pierdeau dinţii şi îşi foloseau ciocurile pentru a ciuguli plante.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact