News / Sănătate |
Sapte noi factori de risc genetici asociati cu degenerescenta maculara legata de varsta
Un grup international de cercetatori au descoperit sapte regiuni noi ale genomului uman – numite loci – asociate cu un risc crescut de a face o boala de ochi, cunoscuta ca degenerescenta maculara legata de varsta (AMD), una dintre principalele cauze de orbire.
Cercetatorii, reuniti intr-o retea de 18 grupuri, au confirmat de asemenea 12 regiuni identificate in studii anterioare, informeaza National Eye Institute din Statele Unite.
AMD afecteaza macula, o regiune a retinei responsabila pentru vederea centrala. Comparativ cu restul retinei, macula are o concentratie mare de celule fotoreceptoare si pe ea se bazeaza oamenii atunci cand au nevoie de vedere fina, a detaliilor, ca atunci cand citesc, conduc masini si recunosc chipuri. Cand AMD progreseaza, astfel de actiuni devin tot mai dificile si in cele din urma imposibile. Unele tipuri de boala sunt tratabile daca este detectata devreme.
Oamenii de stiinta au aratat ca varsta, dieta si fumatul influenteaza riscul de a dezvolta AMD. Genetica joaca un rol important, boala dezvoltandu-se in familie. Este totodata mai frecventa la anumite etnii, cum ar fi cea europeana si asiatica.
Ca si in studiile anterioare, cand s-au descoperit primele 12 loci, - pozitiile unei gene sau a unei secvențe ADN într-un cromozom -, acestea sapte descoperite acum, sunt imprastiate de-a lungul genomului, pe cromozomi diferiti. A fost necesar un numar mare de probe pentru a detecta variantele genetice suplimentare, ce au influente mici, dar semnificative pentru riscul de a dezvolta afectiunea.
Au fost analizate date de la mai mult de 17100 bolnavi in diferite stadii si au fost comparate cu datele de la peste 60000 oameni sanatosi.
Cele 19 loci asociate cu AMD implica diverse functii biologice cum ar fi reglarea sistemului imunitar, mentinerea structurii celulare, cresterea si permeabilitatea vaselor de sange, metabolismul lipidic, ateroscleroza.
Riscul de a face AMD este dat de multe gene. Cercetarile ce vor urma vor trebui sa descopere noi variante genetice rare, cu un efect mare asupra riscului de a dezvolta afectiunea.
GH. MANOIU | 4 MARTIE 2013