Spațiu |
Frumosul sfarsit al unei stele
Eskimo Nebula numita si NGC 2392, din constelatia Gemenii, situata la 4200 ani-lumina de Pamant, este o nebuloasa planetara, faza terminala a unei stele cum este Soarele, cand devine o gigantica rosie si arunca in spatiu straturile sale exterioare.
Termenul de nebuloasa planetara nu are nici o legatura cu planetele, el a fost dat demult, cand astronomii aveau telescoape optice mici si aceste structuri spatiale aratau ca niste discuri planetare.
Nebuloasa planetara se formeaza atunci cand o stea foloseste tot hidrogenul din miezul sau si incepe sa se raceasca si sa se extinda, raza sa crescand de zeci sau sute de ori. Straturile exterioare ale stelei sunt "luate" si transportate de un vant cu o viteza de 50000 km pe ora, lasand in urma un miez fierbinte, cu o temperatura la suprafata de 50000 grade Celsius.
Acesta arunca straturile sale exterioare cu o viteza mult mai mare, de 6 milioane de km pe ora. Interactiunea dintre vantul lent si vantul rapid si radiatiile emise de stea, creaza o forma complexa filamentara. In cele din urma, ceea ce ramane din stea se va prabusi in ea insasi si va da nastere la o stea pitica alba.
Soarele nostru va deveni o nebuloasa planetara peste aproximativ 5 miliarde de ani.
GH. MANOIU | 15 IULIE 2013