O lume a cunoașterii
    Sănătate

    Furia frecventă crește riscul de boli de inimă

    Stările repetate de furie cresc riscul unei persoane de a dezvolta boli de inimă prin limitarea capacității vaselor de sânge de a se deschide, potrivit unui nou studiu susținut de National Institutes of Health din Statele Unite.



    Mânia frecventă legată de risc crescut de boli de inimă. Foto: Usman Yousaf/Unsplash


    Studiul arată că furia afectează vasele de sânge, ceea ce pe termen lung poate duce la atac de cord și accident vascular cerebral.

    În timp ce un scurt episod de furie ocazional este normal și are, în general, un impact benign asupra inimii, o furie frecventă duce la leziuni cronice ale vaselor de sânge

    Aceste leziuni cronice de-a lungul timpului pot provoca efecte ireversibile asupra sănătății vasculare și, în cele din urmă, cresc riscul de boli de inimă.

    Pentru efectuarea controlată a studiului, cercetătorii au recrutat 280 de adulți sănătoși cu vârsta cuprinsă între 18 și 73 de ani din zona New York-ului.

    Participanții nu aveau boli cardiovasculare și nu aveau factori de risc, cum ar fi hipertensiune arterială, diabet și dezechilibre lipidice, conform datelor auto-raportate ale sondajului.

    Toți participanții au fost nefumători, fără medicamente și fără antecedente de tulburări de dispoziție diagnosticate.

    Cercetătorii au măsurat modificările fluxului sanguin în vasele de sânge ale brațului dominant al fiecărui participant. Apoi i-au repartizat aleatoriu pe fiecare la o sarcină care le provoca fie furie, anxietate sau tristețe, fie o stare emoțională neutră.

    Folosind metode standard pentru experimente de laborator, cercetătorii au cerut participanților din grupurile de furie și anxietate să vorbească timp de 8 minute despre experiențele personale care au evocat acele emoții.

    Cei din grupul de tristețe au citit cu voce tare timp de 8 minute o serie de declarații scurte menite să provoace tristețe.

    Grupul de control a numărat cu voce tare timp de 8 minute pentru a induce o stare neutră emoțională.

    Când fiecare grup a terminat, cercetătorii au măsurat din nou modificările vaselor de sânge, imediat la sfârșitul sarcinii și după 3, 40, 70 și 100 de minute.

    Cercetătorii au descoperit că capacitatea vaselor de sânge de a se dilata s-a micșorat semnificativ în rândul participanților din grupul de furie, comparativ cu cei din grupul de control.

    Această afectare a vaselor de sânge a persistat până la 40 de minute după evenimentul inițial care a declanșat furia și a scăzut ulterior. În schimb, vasele de sânge ale celor din grupele de anxietate și tristețe nu au fost afectate.

    Studiile anterioare au arătat că afectarea dilatării vaselor de sânge este un precursor al dezvoltării aterosclerozei - acumularea de depozite de grăsime în interiorul pereților vaselor - care, la rândul său, poate duce la boli de inimă, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral.

    Motivele pentru care furia a afectat negativ funcția vaselor de sânge sunt neclare, iar studiul nu a fost conceput pentru a evalua aceste mecanisme.

    Cu toate acestea, cercetătorii au spus că mai mulți factori ar putea fi în joc, inclusiv activarea sistemului nervos autonom, modificări cauzate de hormonii de stres și creșterea inflamației arteriale.

    Ei presupun că endoteliul - căptușeala interioară a vaselor de sânge, despre care se știe că controlează dilatarea vaselor de sânge în sine - este de asemenea implicat într-un fel.

    Deoarece participanții erau în general tineri și sănătoși - cu o vârstă medie de 26 de ani -, alte studii vor trebui, de asemenea, să exploreze dacă rezultatele sunt generalizabile la adulții în vârstă cu probleme de sănătate care probabil iau medicamente.

    Studiile viitoare pot explora, de asemenea, dacă emoțiile pozitive, cum ar fi bucuria sau râsul, ar putea reduce efectele adverse ale furiei asupra inimii.

    Gestionarea furiei pentru persoanele care sunt frecvent supărate este importantă, spun cercetătorii. Abordările care pot ajuta la aceasta sunt exercițiile fizice, yoga, respirația profundă și terapia cognitiv-comportamentală.

    7 MAI 2024



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O echipă de cercetători, de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada, Spania și de la Unitatea de excelență MNat, a dezvoltat o metodă care ar putea îmbunătăți detectarea timpurie a melanomului, cel mai agresiv tip de cancer de piele.
    Persoanele care au suferit maltratări în copilărie – cum ar fi abuzul emoțional, fizic și sexual sau neglijarea emoțională și fizică – sunt predispuse să dezvolte boli mintale pe parcursul întregii vieți, risc ce persistă decenii după maltratare.
    Somnul neregulat și orele târzii de culcare duc la note mai slabe și mai multe probleme de comportament legate de școală în rândul adolescenților, sugerează un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stony Brook din Statele Unite.
    Otrăvurile și veninurile pot părea înfricoșătoare la prima vedere. În natură, animalele veninoase injectează toxine capabile să modifice metabolismul altui animal și chiar să-l omoare, dar sunt considerate și instrumente valoroase pentru știință.
    Propolisul, folosit multă vreme în medicina populară, a atras atenția comunității științifice după ce a demonstrat diverse beneficii pentru sănătate, printre care acțiuni antioxidante, antiinflamatorii, antimicrobiene, imunomodulatoare și antitumorale.
    S-a demonstrat că o nanoemulsie care conține particule de curcumină – o substanță cunoscută pentru acțiunea sa antioxidantă și antiinflamatoare – este capabilă să moduleze microbiota intestinală la animalele de laborator care sufereau de inflamație în acest organ.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact