Ediţia în limba română
    News / Sănătate

    Genă de stres legată de atacurile de cord


    Cercetătorii de la Duke University School of Medicine din Durham, North Carolina, au stabilit că pacienţii bolnavi de inimă cu o anume modificare genetică au un risc de 38% mai mare de a face atac de cord sau deces.


    Cercetătorii au studiat o singură modificare a AND-ului în genomul uman care era legată de vulnerabilitatea la efectele stresului.

    Ei au descoperit după şapte ani de studii că pacienţii bolnavi de inimă cu modificarea genetică respectivă au avut un risc de 38% mai mare de a face atac de cord sau de a deceda din cauza bolii de inimă, comparativ cu cei fără modificarea genetică, chiar după luarea în considerare a celorlalţi factori de risc, vârstă, obezitate, fumat.

    Aproximativ unul din 10 bărbaţi şi 3% dintre femeile din grupul de 6000 de pacienţi bolnavi de inimă studiaţi aveau modificarea genetică asociată cu gestionarea proastă a stresului emoţional. Acest lucru sugerează că tehnicile de gestionare a stresului şi terapiile medicamentoase ar putea reduce decesele şi handicapurile date de atacurile de cord.

    Studiul adaugă noi dovezi că stresul poate creşte în mod direct riscul de boli de inimă.

    Este primul pas spre găsirea de variante care identifică persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare şi spre găsirea de tratamente personalizate. Medicina personalizată ar putea duce la o mai bună direcţionare a tramentului medical.

    GH. MĂNOIU | 13 MARTIE 2014




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Oamenii de ştiinţă au găsit gene umane legate de dezvoltarea depresiei, dând speranţe pentru un nou tratament al bolii ce afectează tot mai mulţi oameni.
    Cercetătorii de la Universitatea din Liège, Belgia, au descoperit că unele celule sanguine joacă un rol protector împotriva astmului, descoperire ce oferă perspective interesante pentru tratamentul şi prevenirea acestei boli.
    O proteină care se acumulează în sânge este legată de pierderile de memorie şi de problemele de învăţare la persoanele în vârstă, în conformitate cu unele cercetări care deschid noi perspective asupra modalităţilor de combatere a declinului cognitiv.
    Oamenii pot avea o genă de păr roşu ascunsă, care creşte riscul de cancer de piele cauzat de expunerea la soare.
    O descoperire importantă făcută de cercetătorii americani privind vase neidentificate anterior care conectează direct creierul cu sistemul imunitar, ar putea ajuta în studierea şi găsirea de tratament pentru boli neurologice, cum ar fi autismul, scleroza multiplă, sau Alzheimer.
    Un studiu genetic important realizat la Universitatea McGill, Canada, a confirmat o legătură între nivelul scăzut de vitamina D şi un risc mai mare de scleroză multiplă, o constatare care ar putea conduce la un tratament mai bun şi la o terapie de prevenire.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact