O lume a cunoașterii
    Știri / Știință

    Marea extincţie din Permian cauzată de microbi?


    Microbii producatori de metan ar putea fi responsabili de cea mai mare extincţie din istoria Pământului, când, acum 252 de milioane de ani, 90 la sută dintre speciile existente au dispărut.



    Faună din Permian. Foto: DiBgd/Wikimedia Commons


    O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology au găsit suficiente dovezi in favoarea acestei noi teorii, care detronează celelalte ipoteze, asteroizii, cometele, vulcanii sau incendiile de cărbuni. O formă de microbi care produc metan, Methanosarcina, a înflorit dintr-o dată exploziv în oceane şi a împrăştiat cantităţi uriase de metan în atmosferă şi apa, fapt ce a schimbat clima şi chimia oceanelor.

    Vulcanii nu sunt scoşi complet din schemă. Creşterea explozivă a populaţiilor de microbi s-a făcut pe baza abilităţii lor de a utiliza carbonul organic prin folosirea nichelului emis de masivele erupţii vulcanice din acel timp.

    Dovezile geochimice indică o creştere exponenţială a dioxidului de carbon în oceane la sfârşitul Permianului. Dovezile genetice arată la Methanosarcina o schimbare în acel timp, prin transferul de gene de la un alt microb, schimbare care a permis să devină un producător important de metan pornind de la o acumulare de carbon organic în apă. Iar sedimentele cercetate in China arată o creştere bruscă de nichel depus exact în acel moment de puternicele erupţii siberiene.

    Producerea explozivă a metanului a crescut dioxidul de carbon din oceane, rezultand o acidifiere a apei, similară celei produse de activitatea umană în zilele noastre.

    Dovezi independente arată că organismele marine care aveau cochilii calcifiate au fost primele afectate.

    GH. MĂNOIU | 17 APRILIE 2014




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    German Nation Metrology Institute (PTB) din Braunschweig a decis să găsească o nouă formulă pentru măsurarea unui kilogram.
    Când un urs leneş, într-o grădină zoologică, se uită în ochii tăi ca şi cum ar spune: "Hai, te rog, dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ..." ar putea face acest lucru numai pentru a-şi da importanţă şi a te manipula.
    Girafele au fost considerate multă vreme o singură specie împărţită în mai multe sub-specii, dar un recent studiu al ADN-ului lor sugerează că patru grupuri de girafe nu au făcut schimb de material genetic pentru milioane de ani şi au evoluat în specii distincte.
    Oamenii de ştiinţă au descoperit o specie de furnici care îşi salvează soldaţii răniţi şi îi aduc acasă să se recupereze.
    Mamiferul, descoperit la marginea deşertului namibian, la baza podişului Etendeka, are coada lungă, corpul cu blană ruginie şi urechi rotunde, un nas ca trompa unui elefant şi e de mărimea unui şoarece, lung de numai 9 cm.
    Oamenii de ştiinţă de la University of New Mexico au comparat ratele de creştere a sute de specii actuale şi dispărute, folosind inele de creştere şi dimensiunea oaselor pentru a calcula ratele de creştere la dinozauri. Ei au legat rata de creştere cu rata metabolică, măsură a consumului de energie, care împarte animalele în cele două clase, cu sânge cald şi cu sange rece.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact