Nori noctilucent peste Antarctica

După cum arată datele transmise de nava spaţială AIM de la NASA, norii noctilucent sunt ca un mare bec geofizic. În fiecare an se aprind la sfârşitul primăverii, ajungând la intensitatea maximă pentru o perioadă de 5 până la 10 zile.

Nori noctilucent deasupra Anctarticii. Foto: NASA

O masă mare de nori noctilucent au acoperit Antarctica. Pe 20 noiembrie erau ca un fum mic, albastru-electric, care în timp scurt a acoperit aproape tot continentul. AIM monitorizează progresul acestora, deoarece se agită şi se ondulează în jurul Polului Sud. Anul acesta ei au apărut mai devreme ca de obicei.

Norii noctilucent sunt cei mai mari nori de pe Pământ. Insămânţaţi de meteoriţi dezintegraţi, ei se formează la marginea spaţiului, la 83 km de suprafaţa Pământului. Atunci când lumina Soarelui loveşte cristalele de gheaţă care alcătuiesc norii, ei strălucesc într-o lumină albastru-electric. Vara sunt mai luminoşi şi mai răspândiţi, iar acum în emisfera sudică este vară. Norii strălucesc deasupra Polului Sud din noiembrie până în februarie şi trec la Polul Nord din mai până în august.

Vara, mai multe molecule de apă din atmosfera inferioară trec în sus şi se amestecă cu fumul de meteoriţi de la marginea spaţiului. Tot acum este mai rece în straturile superioare ale atmosferei, fapt ce permite formarea cristalelor de gheaţă.

În ultimii ani, acesti nori s-au intensificat şi extins. Când au apărut prima dată în secolul al 19-lea, cei care vroiau să îi vadă călătoreau în regiunile polare, dar de la începutul secolului, ei au fost reperaţi tot mai aproape de Ecuator, în statele americane Colorado, Utah.

Este probabil ca metanul, unul dintre gazele cu efect de seră care a devenit mai abundent în atmosferă să fie cauza. Metanul ce urcă în straturi superioare ale atmosferei este oxidat şi formează vapori de apă. Aceşti vapori probabil vor creşte cantitatea de cristale de gheaţă necesară pentru norii noctilucent.

GH. MANOIU | 26 DECEMBRIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O coadă de dinozaur cu pene a fost găsită conservată în chihlimbar

O coadă de dinozaur cu pene din Cretacic a fost găsită perfect conservată în chihlimbar în Myanmar.

Comportamentul pasarilor la inechitatea recompensei

S-a demonstrat capacitatea primatelor si cainilor de a avea un comportament sensibil la inechitatea rasplatei primite. Cercetatori de la Universitatea din Viena s-au ocupat acum de doua specii de pasari, ciori si corbi, pentru a vedea reactia lor la inechitatea recompensei.

Pasarile supuse luminii nocturne a oraselor se dezvolta mai repede

Pasarile supuse luminii de fond dintr-un oras pe timp de noapte, se maturizeaza reproductiv mai repede decat cele din mediul natural sau din localitatile ce nu sunt luminate noaptea, arata un nou studiu facut de cercetatorii de la Institului Ornitologic Max Planck din Radolfzell, Germania.

Ploaia acidă, o posibilă cauză a extincţiei din Permian?

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au constatat că ploaia la fel de acidă ca sucul de lămâie nediluat ar fi contribuit la masiva exterminare a plantelor şi organismelor de pe Pământ de acum 252 milioane de ani.

Un liliac nu uita niciodata

Liliecii se misca foarte rapid si sistemul lor de navigare nu le permite sa obtina date suficiente in timp util. Aceasta a dus la ipoteza ca ei folosesc harti memorate, ipoteza ce a fost verificata de cercetatori de la Brown University, USA, intr-un nou studiu.

Caracatiţa are un cod genetic extrem de ciudat

Harta codului genetic al caracatiţei, realizată pentru prima dată de cercetători, a dezvăluit o creatură atât de ciudata că ar putea fi un "extraterestru".