Un nou dinozaur descoperit în Alaska ar putea revoluţiona istoria planetei

Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

Ugrunaaluk. Foto: Rodney/Wikipedia (CC BY 2.0)

Fosilele din această nouă specie au fost descoperite într-un strat stâncos vechi de 69 milioane de ani. În ciuda frigului, cercetătorii au fost capabili să extragă mai mult de 6000 de piese. Cele mai multe fragmente aparţin unor pui care măsoară între unu şi trei metri.

Această descoperire pune în discuţie ipoteza că dinozaurii nu au putut să supravieţuiască decât în medii tropicale.

Ugrunaaluk kuukpikensis înseamnă "animal străvechi care paşte pe râul Colville" în limba eschimoşilor inupiat, care locuiesc în Alaska.

Erbivor care a trăit în America de Nord, dar şi în Asia şi Europa, acum 100 până la 66 milioane de ani, dinozaurul ar fi putut ajunge la nouă metri lungime ca adult. Acest animal este o parte a familiei hadrosauride, cunoscuţi sub numele de "dinozauri cu cioc de raţă."

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Geologii au descifrat misterul interiorului planetei

Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.

Detector de mişcare pe alte planete

Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.

Curiosity văzut de pe orbita marţiană

Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.

O nouă speranţă pentru viaţa extraterestră

Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.

Ganymede, un sandwich de oceane şi gheaţă

Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.

Lasere folosite pentru curăţarea spaţiului de resturi

Oamenii de ştiinţă din Australia vor să urmărească gunoaiele spaţiale mici şi să le distrugă cu lasere de pe Pământ, pentru a preveni coliziunile care ar putea avea loc între acestea şi navele spaţiale.