O broască din trecut se hrănea cu dinozauri

Un studiu realizat la University of Adelaide's School of Biological Sciences, Australia, a dezvăluit că o broască cunoscută sub numele de Beelzebufo Ampinga, care a trăit în Madagascar acum 68 de milioane de ani, se hrănea cu dinozauri.

Beelzebufo ampinga, reprezentare artístică. Foto: Nobu Tamura/Wikipedia (CC BY 3.0)

Studiul, primul care a măsurat forţa muşcăturii unei broaşte, a constatat că broaştele cu coarne din America de Sud (Ceratophrys cranwelli), cunoscute şi sub numele de broaşte Pacman, datorită asemănării lor cu faimosul personaj din jocurile video, au o forţă a muşcăturii de 30 newtoni, la o lăţime a capului de 4,5 cm. Ele prind în ambuscadă animale la fel de mari ca şi ele: alte broaşte, şerpi şi rozătoare.

Datele ar putea fi translatate până la dimensiunea broaştei Beelzebufo astăzi dispărută, ceea ce ar avea ca rezultat o forţă de 500 până la 2200 newtoni, care este egală cu a unora dintre cei mai înfricoşători prădători de pe planetă, cum ar fi lupii şi tigrii.

La această forţă musculară, Beelzebufo ar fi fost capabilă să supună dinozauri mici sau pui ai dinozaurilor cu care împărţea teritoriul.

Beelzebufo, cunoscută şi ca "broasca diavolului" sau "broasca din iad", avea 41 de centimetri în lungime şi cântărea peste 4,5 kilograme, făcând-o mai mare decât orice altă broască cunoscută.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O nouă specie de şobolan gigant descoperită în Insulele Solomon

O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos.

Insectele, experţi criminalişti

Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită.

Epoca vikingilor a început mai devreme decât se credea

Noile cercetări făcute la Universitatea din Aarhus sugerează că "epoca vikingilor" a început cu aproximativ 70 de ani înainte de primul raid din Anglia şi într-un mod mai puţin violent.

A fost lamurita originea populatiei minoice

Civilizatia minoica este considerata prima civilizatie avansata din Europa. Ea s-a dezvoltat in insula Creta in Epoca Bronzului, acum peste 5000 de ani, dar pana acum nu se stia originea ei. Prin studii ADN s-a stabilit ca populatia minoica se inrudeste cu locuitorii de azi din Creta si cu cei din Europa.

Un schelet vechi dovedeşte că primii oameni din America au venit din Asia, nu din Europa

Secvenţierea genomului rămăşiţelor unui băiat în vârstă de un an, făcută de o echipă condusă de Texas A&M University, dovedeşte că primii colonişti umani în America de Nord au fost din Asia şi nu din Europa, iar aceşti oameni au fost strămoşii nativilor americani moderni.

Oamenii moderni au trăit alături de neanderthalieni mai mult decât se credea

Cea mai cuprinzătoare evaluare a oaselor şi uneltelor rămase de la neanderthalieni arată că aceştia şi oamenii moderni au trăit unii lângă alţii mai bine de 5000 de ani.