O proteină din sânge influenţează pierderile de memorie

O proteină care se acumulează în sânge este legată de pierderile de memorie şi de problemele de învăţare la persoanele în vârstă, în conformitate cu unele cercetări care deschid noi perspective asupra modalităţilor de combatere a declinului cognitiv.

Această moleculă numită beta2 microglobulină (B2M) a fost identificată de către cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, ca un component al sângelui care afectează negativ funcţia cognitivă şi regenerarea creierului la adulţi.

Nivelurile de B2M sunt mai mari în sângele persoanelor în vârstă. Este acelaşi lucru pentru animalele de laborator care au fost supuse la mai multe experimente. Într-unul dintre ele, injectarea de doze de B2M în sânge sau direct în creier a avut un efect negativ asupra învăţării şi memoriei şi a redus procesul de reînnoire a neuronilor.

Totuşi acţiunea acestei molecule nu pare să dureze, deoarece după 30 de zile de la injectare deficienţele de învăţare şi memorie induse nu mai erau evidente. Aceasta sugerează că efectele proteinei ​​asupra declinului cognitiv sunt potenţial reversibile.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O genă de păr roşu creşte riscul de cancer de piele

Oamenii pot avea o genă de păr roşu ascunsă, care creşte riscul de cancer de piele cauzat de expunerea la soare.

S-a găsit legătura între creier şi sistemul imunitar

O descoperire importantă făcută de cercetătorii americani privind vase neidentificate anterior care conectează direct creierul cu sistemul imunitar, ar putea ajuta în studierea şi găsirea de tratament pentru boli neurologice, cum ar fi autismul, scleroza multiplă, sau Alzheimer.

Studiile genetice confirmă legătura între vitamina D şi scleroza multiplă

Un studiu genetic important realizat la Universitatea McGill, Canada, a confirmat o legătură între nivelul scăzut de vitamina D şi un risc mai mare de scleroză multiplă, o constatare care ar putea conduce la un tratament mai bun şi la o terapie de prevenire.

Un hormon permite bacteriilor intestinale să vorbească cu creierul

Există dovezi care leagă funcţia creierului de compoziţia bacteriilor intestinale, dar modul în care funcţionează această relaţie este încă un mister.

Calciul ar putea fi răspunsul la infecţia cu Clostridium difficile

Cercetătorii de la University of Michigan Medical School şi United States Food and Drug Administration au descoperit că o bacterie periculoasă, capabilă să provoace infecţii intestinale grave, este declanşată de excesul de calciu din mediul inconjurator, însă factorul de declanşare poate oferi şi remediul.

Bacteriile intestinale ar putea fi cauza unor boli autoimune

Cercetătorii de la Universitatea Yale din New Haven, Statele Unite, au descoperit că bacteriile din intestinul subţire pot trece în alte organe şi pot induce un răspuns autoimun, ceea ce ar putea deschide o nouă cale de tratament pentru afecţiunile cronice autoimune, cum ar fi lupusul sistemic şi boala hepatică autoimună.