Prietenia dintre caine si om, mai veche decat se credea

Domesticirea cainilor din lupi este general acceptata. Dar momentul, locul si imprejurarile sunt inca in dezbatere. Din acest motiv, cercetatori rusi de la Institute of Molecular and Cellular Biology au analizat oase unui presupus caine, vechi de 33000 de ani, gasite intr-o pestera din Muntii Altai din Asia Centrala, si au aflat ca genetic, acesta este mai apropiat de cainii moderni decat de lupii contemporani.

Aceasta descoperire impinge istoria prietenului omului cu 19000 de ani mai devreme.

S-au gasit dovezi arheologice in legatura cu existenta cainilor alaturi de om incepand cu aproximativ 14000 de ani in urma. Mai vechi de aceasta data, sunt doar urme sporadice, neconcludente.

Un singur exemplar, numit cainele Goyet, vechi de 36000 de ani precede cainele din Altai.

S-a studiat un craniu de presupus caine, care a fost gasit in pestera Razboinichya din Muntii Altai, sudul Siberiei in 1975. S-a extras AND-ul dintr-un incisiv si dintr-un fragment de os mandibular. Secventa a fost comparata cu cele de la 72 de caini, 30 de lupi si 4 coioti.

De asemenea s-au luat in considerare si secventele genetice de la 35 caini preistorici. S-a comparat secventa de baza si cu cea obtinuta din oasele unor lupi din Pleistocen, gasite in aceeasi pestera.

Analizele au aratat ca exemplarul studiat nu se inrudeste cu lupii din zona. Este o diferenta genetica mult mai mica comparativ cu cainii moderni, chiar rase mult diferite, ca Tibetian Mastiff, Chinese Crested, Cocker Spaniol sau Siberian Husky.

Aceste rezultate sustin faptul ca istoria veche a cainilor depaseste granitele Asiei Mici si Asiei de Est, considerate pana acum centrul de origine al cainilor.

GH. MANOIU | 9 MARTIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Peştera Scărişoara, unul dintre cele mai importante situri ştiinţifice din Europa

Mostrele de gheaţă extrase din gheţarul Peşterii Scărişoara din Transilvania oferă noi dovezi ale modului în care vremea şi clima de iarnă din Europa au fluctuat în ultimii 10000 de ani, perioadă cunoscută sub numele de Holocen.

Oamenii nu au contribuit la dispariţia mastodonţilor, cum se credea până acum

Mastodonţii a dispărut din regiunile arctice din Alaska şi Yukon înainte de sosirea primilor oameni în America de Nord, care nu au contribuit la dispariţia acestor veri ai mamuţilor şi elefanţilor.

A fost elucidat misterul sunetului subacvatic “bio-duck”

Un sunet subacvatic misterios a fost captat de sonarul unui submarin pentru prima dată în 1960. Până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să afle de unde vine.

Pasăre ce migrează între Insulele Shetland şi Peru

Oamenii de ştiinţă au urmărit o pasăre mică, "Phalaropus lobatus", numită popular notăriţa cu cioc subţire şi gât roşu, care se credea că iernează în Arabia, dar spre surprinderea lor, ea parcurge aproape 13000 km până în apele însorite din Ecuador şi Peru.

Cercetătorii au redat vederea la doi şoricei

Cercetătorii elveţieni au reuşit să restabilească vedere la şoareci care suferă de retinită pigmentară, o boală ereditară şi incurabilă, care afectează două milioane de oameni din întreaga lume.

Asteroidul care a dus la pieirea dinozaurilor a ridicat instant un munte cât Everestul

Cercetări recente, bazate pe foraje şi analiza rocilor, arată că asteroidul care a şters dinozaurii de pe faţa Pământului în urmă cu 66 milioane de ani, a făcut suprafaţa dură a planetei să se mişte în sus şi în jos ca un fluid.