Spațiu

    Prima estimare a vârstei rocilor sedimentare de pe Marte


    Până acum, vârsta rocilor extraterestre, meteoriţi sau roci lunare, era făcută pe Pământ. Acum însă, specialiştii au determinat vârsta unei roci marţiene prin experimente efectuate chiar pe Marte.



    Yellowknife Bay cu zona de forare. Foto: NASA/JPL-Caltech/MSSS

    Operaţiile au fost conduse de Ken Farley de la California Institute of Technology (Caltech) şi ar putea să ajute la întelegerea istoriei geologice a planetei şi la căutarea de dovezi privind viaţa străveche de pe Marte.

    Zona analizată a fost Yellowknife Bay din Gale Crater, o podea netedă alcătuită dintr-o rocă sedimentară cu granulaţie fină, numită turbiditic, despre care cercetătorii cred că a fost depusă pe patul unui lac marţian vechi.

    Vechimea a fost stabilită prin cantitatea de argon conţinută în probe, la 3,86 – 4,56 miliarde ani. Vârsta estimată anterior pentru Gale Crater era de 3,6 – 4,1 miliarde ani.

    Tot cu ajutorul laboratorului SAM de pe Curiosity, cercetătorii au stabilit că rocile analizate au fost expuse la suprafaţă pentru 80 milioane de ani.

    Aceasta înseamnă că vântul care a bătut şi a antrenat fire de nisip, a erodat câţiva metri de rocă pentru a ajunge la stratul care este acum la suprafaţă. Iar apa care se afla atunci pe suprafaţă a fost suficientă pentru a face argilă. Un mediu locuibil cu o vârstă mult mai mică de 4 miliarde de ani. Acest mediu locuibil a existat atunci când cea mai mare parte a planetei era uscată şi acidă.

    Cercetările sugerează că, condiţiile prielnice unei vieţi în zona Yellowknife Bay au persistat milioane şi chiar zeci de milioane de ani. În tot acest timp, râuri şi lacuri au apărut şi dispărut. Chiar când suprafaţa era uscată, în subteran era ud, asa cum este indicat de venele minerale depozitate de apa subterană în fracturile rocilor.

    Curiosity este acum departe de Yellowknife Bay şi se îndreaptă către Mount Sharp, unde ar putea să foreze şi să dea date noi.

    GH. MANOIU | 11 DECEMBRIE 2013




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.
    Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.
    Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.
    Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.
    NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact