Ediţia în limba română
    News / Știință

    Un reziduu uscat de la prelucrarea trestiei de zahăr poate înlocui petrolul în producţia de plastic

    Universitatea din São Paulo, Brazilia, a creat un compozit din reziduul uscat de la prelucrarea trestiei de zahăr, care poate înlocui petrolul în producţia de plastic.



    Tabloul de bord la autoturisme ar putea fi făcut în viitor din materiale biodegradabile. Foto: Courtney Corlew/Unsplash


    Cercetarea este semnată de profesorul Antonio Burtoloso de la Institutul de Chimie din São Paulo, Brazilia. „Am construit o moleculă interesantă, un poliol, care este folosită pentru fabricarea anumitor tipuri de plastic”, a explicat savantul.

    În cercetare s-a folosit reziduul fibros de pulpă uscată care rămâne după ce trestia de zahăr sau tulpinile de sorg sunt strivite pentru a se extrage sucul.

    Substanţa obţinută, a spus Burtoloso, este ca cea utilizată la fabricarea tipurilor de plastic utilizate în tablourile de bord şi a unor tipuri de spumă tare.

    Cercetarea a pornit de la căutarea de alternative la petrol în fabricarea acestui tip de materiale. „În loc să construim molecule din surse de carbon care nu sunt regenerabile - aşa cum se întâmplă astăzi, unde aproape sută la sută provin din petrol - am folosit o altă sursă de carbon, care este biomasă”.

    Materia primă studiată în cercetare poate fi găsită în cantităţi mari. Conform unui studiu din 2017 realizat de Institutul de Economie Agricolă, Brazilia a generat aproximativ 166 de milioane de tone de reziduu pentru trestia de zahăr în recolta 2015/16.

    O perioadă lungă de dezvoltare, probabil de cinci ani, este necesară pentru ca molecula să poată ajunge pe piaţă sub formă de materiale finite.

    Doar după testarea industrială va fi posibilă estimarea costurilor de producţie la scară largă ale produselor bazate pe noua moleculă sau a timpului în care aceste elemente se vor descompune după ce sunt aruncate.

    31 MARTIE 2020



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda, au dezvoltat o memorie reinscriptibilă care stochează informaţii în poziţiile individuale ale atomilor de clor pe suprafaţă de cupru.
    NASA a trimis cu un balon, un fel de farfurie zburătoare în atmosfera superioară pentru a testa tehnologii care într-o zi ar putea fi folosite pentru a pune sarcini grele şi oameni pe Marte.
    Cercetătorii japonezi de la Universitatea din Hiroshima lucrează la un mini-calculator care poate fi ţinut pe ureche, ca o cască şi care poate fi controlat prin mişcările musculaturii feţei, un clipit al ochilor sau o mişcare a limbii. Ei speră să ajungă la comercializarea dispozitivului la sfârşitul lui 2015.
    Cercetatorii de la departamentul de chimie a Universitatii din Georgia, Statele Unite, au studiat pigmentul albastru stralucitor, folosit acum 5000 de ani de egipteni in operele lor de arta, numit stiintific tetrasilicat calcic de cupru si au reusit sa divida cristalele acestuia in nanofolii atat de subtiri, incat, pentru a se ajunge la grosimea unui fir de par ar trebui cateva mii. Aceste folii care emit radiatii infrarosii, cum sunt cele emise de telecomanda televizorului, pot ajuta laboratoarele tehnologice in gasirea de noi materiale pentru imagistica medicala, telecomenzi, cerneala de siguranta etc.
    Un colectiv de cercetători de la ETH Zurich, Elveţia, au creat un nou tip de material, numit aerogel, asemănător unei spume de aur, dar de o mie de ori mai uşor decât aurul masiv.
    Densităţile moderate ale bovinelor şi erbivorelor sălbatice pot coexista durabil.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact