| Știință |
Rozatoarele au o vedere dubla a lumii
Cercetatorii de la Max Planck Institute for Biological Cybernetics au ajuns la concluzia ca rozatoarele isi muta ochii in directii opuse, astfel incat sa pastreze mereu un ochi indreptat asupra spatiului aerian de deasupra lor.
Ei au folosit camere miniaturale de mare viteza pentru urmarirea comportamentului acestora, fixate pe capul animalelor si au descoperit ca isi muta ochii in directii opuse, atat in plan orizontal cat si vertical. Fiecare ochi se misca intr-o directie diferita, in functie de schimbarea capului animalului, desi acesta proceseaza informatiile vizuale de la ochi intr-un mod similar cu al altor mamifere.
Analiza campului vizual al ambilor ochi a concluzionat ca miscarile ochilor exclude posibilitatea ca rozatoarele sa fuzioneze informatiile vizuale intr-o singura imagine, asa cum fac oamenii. In schimb, ochii lor se misca intr-un mod ce le da posibilitatea ca spatiul de deasupra lor sa fie permanent supravegheat. Aceasta este, probabil, o adaptare pentru a-i ajuta sa scape de pasarile de prada, o amenintare majora cu care rozatoarele se confrunta in mediul lor natural.
Ca multe mamifere, sobolanii au ochii dispusi pe partile laterale ale capului, ceea ce le ofera un camp vizual foarte larg. Vederea tridimensionala necesita insa suprapunerea campurilor vizuale ale celor doi ochi, asa incat, sistemul vizual al acestor animale trebuie sa indeplineasca doua cerinte contradictorii in acelasi timp: pe de o parte sa asigure o supraveghere maxima, pe de alta parte sa fie o vedere detaliata binoculara.
Intr-o serie de experimente comportamentale, s-a descoperit ca miscarile ochilor depind de pozitia capului. Cand capul se misca in jos, ochii se misca inapoi, departe de varful nasului. Cand sobolanul ridica capul, ochii se misca inainte, ca si cand s-ar uita sasiu. Daca pune capul pe o parte, un ochi se misca in sus, iar celalalt in jos.
La oamenii, directia in care ochii se uita trebuie sa fie aliniata cu precizie, altfel un obiect nu poate fi fixat. O abatere mai mica de un grad al campului vizual duce la vedere dubla.
La sobolani, miscarea opusa a ochilor stang si drept inseamna ca linia de vizibilitate variaza cu 40 grade in plan orizontal si cu mai mult de 60 de grade in plan vertical. Consecinta acestor miscari neobisnuite ale ochilor este ca, indiferent de miscarile capului, oricat de ample in toate planurile, animalul are in vedere zona de deasupra sa.
De unde si vorba veche "cu un ochi la gae si cu unul la tigae".
GH. MANOIU | 16 AUGUST 2013
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
