S-a finalizat secventierea genomului lotusului sacru

O echipa de 70 de oameni de stiinta din SUA, China, Australia si Japonia au finalizat secventierea genomului lotusului sacru, care se crede ca are un sistem genetic puternic, ce repara defectele genetice si ar putea detine numeroase secrete despre longevitate.

Lotusul sacru. Foto: Wikipedia / T. Voekler (CC BY-SA 3.0)

Lotusul sacru, Nelumbo nucifera, este o planta venerata in China si alte tari asiatice si este considerat un simbol de puritate spirituala si longevitate.

Oamenii de stiinta au secventiat mai bine de 86% dintre cele 27000 de gene ale plantei. Ei considera insa ca genomul lotusului este foarte vechi, iar pana acum nu se cunoaste decat ABC-ul lui. Dar se poate incepe studiul modului in care genele sunt pornite si oprite in perioadele de stres si de ce semintele acestei plante pot trai peste 1300 de ani.

Studiul genomului arata ca, in comparatie cu alte secvente genetice de la zeci de plante cunoscute, lotusul are cea mai mare asemanare cu stramosul tututror plantelor din clasa eudicotidae, o categorie larga de plante cu flori ce include mere, arahide, rosii, bumbac, cactus si plantele de tutun.

Genetica lotusului este neobisnuita. Dublarea sau triplarea intregii dotari genetice a plantelor este un eveniment important in evolutie. Prin acest proces, unele gene duplicate pastreaza structura si functia originala, altele se adapteaza si treptat isi asuma noi functii.

Genomul celor mai multe eudicotidae s-a triplicat acum 100 milioane de ani, dar lotusul a avut o duplicare acum 65 milioane de ani.

Genetica sa ii da unele aptitudini unice: frunzele sale resping murdaria si apa, florile sale genereaza caldura pentru a atrage polenizatori, iar fructele sale sunt acoperite cu antibiotice si ceara ce asigura viabilitatea semintelor continute.

Lotusul are 16 gene potential implicate in metabolizarea metalelor, comparativ cu alte plante ce au doar una sau doua.

Mecanismele de reparare genetica ale lotusului ar putea fi foarte utile daca ar putea fi transferate la om sau la plante de cultura, cum sunt graul, orezul, porumbul, ale caror seminte au o durata de viata de doar cativa ani.

Cercetatorii au colectat din China aproximativ 100 de seminte de lotus, cele mai multe vechi fiind de 450-500 de ani. Spre surpriza lor, mai bine de 80 la suta dintre semintele testate au germinat. Aceasta inseamna ca planta are un sistem genetic puternic, capabil sa repare defectele de germinare ce decurg din sutele de ani de imbatranire.

Daca genele umane ar putea repara bolile ca si genele de lotus, imbatranirea ar deveni foarte lenta. Pentru acesta, dupa cunoasterea genomului, urmeaza sa se identifice genele care contribuie la longevitate si repararea daunelor genetice. Apoi vor urma dezvoltarea de aplicatii potentiale pentru sanatatea umana.

GH. MANOIU | 2 IUNIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Manipularea ceasului intern al vegetalelor poate avea beneficii pentru sanatate

Legumele si fructele nu mor dupa ce sunt recoltate. Ele raspund la stimulii din mediu timp de cateva zile, si pot fi facute sa produca mai multi antioxidanti la un anumit moment, utilizand lumina.

O substanţă din plante creşte conexiunile cerebrale

Apigenina, o substanţă găsită în patrunjel, cimbru, muşeţel şi ardei roşu, îmbunătăţeşte formarea neuronilor şi întăreşte conexiunile dintre celulele creierului, un posibil tratament pentru boli cum ar fi schizofrenia, depresia, Alzheimer şi Parkinson.

Un hormon protejează creierul copiilor născuţi prematur

O echipă de la Spitalul Universitar din Geneva a descoperit că hormonul Eritropoietina (EPO) ar putea preveni leziunile cerebrale la copiii foarte prematuri. Studiul s-a făcut pe aproape 500 de copii născuţi între 26 şi 31 săptămâni în Elveția.

Un hormon controlează pofta de zahăr şi alcool

Oamenii de ştiinţă americani au descoperit un hormon sintetizat de ficat, care ar putea reduce pofta de zahăr şi alcool şi i-ar ajuta pe cei care suferă de diabet sau obezitate.

Sapte noi factori de risc genetici asociati cu degenerescenta maculara legata de varsta

Un grup international de cercetatori au descoperit sapte regiuni noi ale genomului uman – numite loci – asociate cu un risc crescut de a face o boala de ochi, cunoscuta ca degenerescenta maculara legata de varsta, una dintre principalele cauze de orbire.

Hipotalamusul si imbatranirea

Regiunea din creier, cunoscuta sub numele de hipotalamus ar putea fi sursa imbatranirii organismului. Este concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta de la Albert Einstein College of Medicine of Yeshiva University din Statele Unite. Descoperirea lor ar putea deschide strategii noi pentru combaterea maladiilor specifice varstei inaintate si pentru marirea duratei de viata.