Ediţia în limba română
    News / Sănătate

    Sistemul imunitar în luptă cu sine însuşi pentru a trata boli autoimune

    Cercetătorii americani au tratat Pemfigus vulgaris la animale prin instruirea sistemului imunitar să se atace pe sine, inversând astfel o boală autoimună devastatoare.



    Celulă T (dreapta).


    Boala autoimună apare când sistemul imunitar atacă ţesuturile sănătoase. În pemfigus vulgaris, unele celule B încep să producă anticorpi care atacă o proteină numită desmoglein, care este în mod normal liantul care ţine celulele pielii împreună. Rezultatul este apariţia de vezicule severe pe piele, pe mucoasa gurii, gâtului şi organelor genitale; o boală care poate fi fatală.

    Boala poate fi tratata prin utilizarea de medicamente care calmează întregul sistem imunitar, dar care poate lăsa pacientul mai vulnerabil la infecţii.

    Folosirea sistemului imunitar ca armă împotriva unei boli dă rezultate remarcabile în cancer, unde se re-direcţionează celulele T, care sunt specializate în mod normal în distrugerea celulelor infectate, pentru a ataca celulele canceroase.

    Într-un studiu folosind celulele T modificate, 90% dintre pacienţii cu leucemie în fază terminală au intrat în remisie.

    Toate celulele T au un mecanism de direcţionare, care le permite să identifice inamicii din organism.

    Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au rafinat tehnica schimbării mecanismului de direcţionare al celulelor T, astfel încât acestea, numite celule CAR-T, atacă doar acea parte a sistemului imunitar care cauzează pemfigus vulgar.

    Experimentele pe animale au arătat că veziculele caracteristice pot fi prevenite, fără nici un impact asupra restului sistemului imunitar. Această abordare ar putea lucra, de asemenea, în boli similare, în care există un anticorp care provoacă problema, cum ar fi miastenia gravis.

    Cu toate acestea, alte boli autoimune cum ar fi lupus, diabet de tip 1 şi scleroza multiplă care au cauze foarte complicate, nu vor putea fi tratate cu uşurinţă.

    4 AUGUST 2016



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetatorii de la Yale School of Medicine au descoperit cum se poate masura riscul ca un copil sa dezvolte autism, prin cautarea la nastere a unor anomalii in placenta. Aceasta permite un diagnostic timpuriu al acestei afectiuni. De regula, diagnosticarea se face cand copilul are 3-4 ani sau mai mult si cand au aparut deja primele manifestari, pierzandu-se astfel oportunitatea unei interventii, deoarece creierul este receptiv la tratament in primul an de viata.
    Pâinea, chips-urile şi cartofii ar trebui să fie prăjiţi la o culoare galben-aurie, şi nu la maro, pentru a reduce aportul unui produs care ar putea provoca cancer.
    Un studiu efectuat recent la Universitatea Uppsala, din Suedia, arată că consumul de ceai duce la schimbări epigenetice la femei, în genele despre care se ştia deja că interacţionează cu cancerul şi cu metabolismul estrogenului.
    Studii facute de cercetatori de la Universitatea din Illinois au dus la concluzia ca ar putea exista o legatura intre dieta bogata in grasimi si problemele copiilor privind atentia, hiperactivitatea sau dizabilitatile de memorie si invatare.
    Cercetători de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, şi Universitatea din Columbia Britanică, Canada, au descoperit că un carbohidrat cu care parazitul malariei se ataşează la placenta unei femei însărcinate este identic cu un carbohidrat găsit în celulele canceroase.
    Existenta unor agenti antimicrobieni in diverse secretii ale organismelor multicelulare a fost descoperita acum mult timp. Dar nu s-a stiut cum produsi ai plantelor si animalelor distrug germenii daunatori. O echipa internationala de cercetatori de la Institutul Max Planck pentru Chimie, Universitatea Göttingen, Universitatea Edinburg si Universitatea Tübingen, au studiat modul lor de actiune.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact