Sonda Voyager 1 de la NASA este din nou operațională

La câteva luni după o defecțiune tehnică, sonda Voyager 1 este din nou complet operațională. Tehnicienii de la NASA au finalizat reparația defecțiunii transmisiei începută în aprilie.

Concept artistic al Voyager în zbor. Foto: NASA/JPL

Sonda spațială Voyager 1 este unul dintre primii exploratori ai sistemului solar exterior, încă activă, deși a ajuns în heliopauză.

Lansarea a avut loc ca parte a Programului Voyager al NASA pe 5 septembrie 1977 de la Cap Canaveral la bordul unei rachete Titan IIIE, la câteva zile după sonda sa soră, Voyager 2, pe o orbită care i-ar permite să ajungă mai întâi pe Jupiter.

Obiectivul principal al misiunii a fost să zboare peste cele două planete gigantice Jupiter și Saturn, și în special peste satelitul Titan, pentru a le studia câmpurile magnetice, inelele și pentru a fotografia sateliții respectivi.

După zborul asupra lui Saturn din 1980, misiunea sondei a fost extinsă, continuând astfel să colecteze date despre regiunile exterioare ale sistemului solar.

În august 2012, Voyager 1 a traversat heliopauza, devenind primul obiect creat de om care a pătruns în spațiul interstelar.

Până pe 5 iunie 2024, nava spațială a funcționat și a raportat date timp de 46 de ani și 9 luni și, continuând să călătorească în raport cu Soarele la o viteză estimată de 38026,77 mph (61198,15 km/h), a devenit cel mai îndepărtat obiect artificial de Pământ.

Se preconizează că va continua să funcționeze până în 2025, când RTG-urile nu vor mai furniza suficientă energie electrică.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Datele furnizate de sonda Cassini pot explica misterul atmosferic al lui Saturn

Noua cartografiere a atmosferei superioare a uriaşei planete Saturn dezvăluie motivele probabile pentru care este atât de fierbinte.

Orbitele misterioase exterioare din sistemul solar nu sunt cauzate de "Planeta 9"

Orbitele stranii ale celor mai îndepărtate obiecte ale sistemului nostru solar, care par să fie modelate de o planetă nouă, necunoscută, pot fi explicate prin forţa gravitaţională combinată a obiectelor mici care orbitează în jurul Soarelui, dincolo de Neptun.

Pluto are un ocean noroios sub suprafaţa îngheţată

Pluto ar putea găzdui un ocean de apă noroioasă sub cea mai proeminentă formaţiune de suprafaţă a sa, cunoscută sub numele de "inima".

Stea uriaşă cu un comportament neobişnuit

Astronomii, folosind Telescopul Spațial Hubble, au descoperit indicii surprinzătoare despre o stea masivă care îmbătrâneşte rapid şi al cărei comportament nu a mai fost văzut înainte în galaxia noastră, Calea Lactee.

Luna se va ciocni cu Pământul

Luna este pe cale să se ciocnească cu Pământul într-o catastrofală coliziune, dar acest apocaliptic eveniment s-ar putea întâmpla peste 65 miliarde de ani.

Cat de adâncă este marea de pe Titan?

Ligeia Mare este o mare gigantică, a doua după Kraken Mare, situată pe Titan, una dintre cele mai mari luni ale lui Saturn. Despre ea se ştiu puţine lucruri, dar de curând adâncimea exactă a fost stabilită la maxim 160 metri.