Spațiu
Unele dintre provocările misiunilor de explorare a Lunii și planetei Marte sunt prevenirea contaminării microbiene a acestor destinații, navigarea în siguranță, protejarea membrilor echipajului și a hardware-ului de radiații și întreținerea și repararea echipamentelor. »
La câteva luni după o defecțiune tehnică, sonda Voyager 1, de la NASA, este din nou complet operațională. Tehnicienii au finalizat reparația defecțiunii transmisiei începută în aprilie. »
Noua cartografiere a atmosferei superioare a uriaşei planete Saturn dezvăluie motivele probabile pentru care este atât de fierbinte. »
Orbitele stranii ale celor mai îndepărtate obiecte ale sistemului nostru solar, care par să fie modelate de o planetă nouă, necunoscută, pot fi explicate prin forţa gravitaţională combinată a obiectelor mici care orbitează în jurul Soarelui, dincolo de Neptun. »
Cel puţin 170 de milioane de bucăţi de gunoi spaţial circulă acum pe orbita Pământului, aceste resturi putând distruge toţi sateliţii în lucru. »
Flash-uri de energie detectate în galaxii îndepărtate ar putea fi dovezi ale existenţei navelor spaţiale interstelare extraterestre propulsate cu pânze de lumină. »
Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele. »
Luna este pe cale să se ciocnească cu Pământul într-o catastrofală coliziune, dar acest apocaliptic eveniment s-ar putea întâmpla peste 65 miliarde de ani. »
Pe imaginile transmise de roverul Curiosity de la NASA a fost reperată o formă care seamănă cu o lingură mare ce zace pe suprafaţa prăfuită a planetei Marte. »
Pluto ar putea găzdui un ocean de apă noroioasă sub cea mai proeminentă formaţiune de suprafaţă a sa, cunoscută sub numele de "inima". »
Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida. »
Astronomii, folosind Telescopul Spațial Hubble, au descoperit indicii surprinzătoare despre o stea masivă care îmbătrâneşte rapid şi al cărei comportament nu a mai fost văzut înainte în galaxia noastră, Calea Lactee. »
NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa. »
Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare. »
Un sicriu extraterestru ar putea fi adăugat pe lunga listă de obiecte curioase "găsite" pe suprafaţa Planetei Roşii. Această ciudăţenie a fost semnalată la o privire mai atentă asupra imaginilor luate de roverul Curiosity. »
Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate. »
Cu miliarde de ani în urmă, un lac umplea craterul larg de 154 km, explorat de roverul Curiosity pe Planeta Roşie, dovadă că acesta ar fi putut avea viaţă microbiană cu mulţi ani în urmă. »
Vorbind la 45 de ani după ce a păşit pe Lună, astronautul american Edwin E. Aldrin spune că primii oameni pe Marte ar trebui să construiască acolo o colonie permanentă. »
Ligeia Mare este o mare gigantică, a doua după Kraken Mare, situată pe Titan, una dintre cele mai mari luni ale lui Saturn. Despre ea se ştiu puţine lucruri, dar de curând adâncimea exactă a fost stabilită la maxim 160 metri. »
Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA. »
Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei. »
În urma dispariţiei avionului în care majoritatea pasagerilor erau chinezi, Beijingul examinează posibilitatea de a lansa câteva zeci de sateliţi care să formeze o reţea de monitorizare planetară. Mai mult de 1000 de sateliţi orbitează Pământul, majoritatea fiind pentru comunicaţii. Serviciile de observare internaţională sunt dominate de SUA şi UE. »
Oamenii de ştiinţă din Australia vor să urmărească gunoaiele spaţiale mici şi să le distrugă cu lasere de pe Pământ, pentru a preveni coliziunile care ar putea avea loc între acestea şi navele spaţiale. »
Până acum, vârsta rocilor extraterestre, meteoriţi sau roci lunare, era făcută pe Pământ. Acum însă, specialiştii au determinat vârsta unei roci marţiene prin experimente efectuate chiar pe Marte. Operaţiile au fost conduse de Ken Farley de la California Institute of Technology (Caltech) şi ar putea să ajute la întelegerea istoriei geologice a planetei şi la căutarea de dovezi privind viaţa străveche de pe Marte. »
Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră. »
Kepler-78b este o lume de lavă aprinsă care înconjoară steaua sa la fiecare opt ore şi jumătate, la o distanţă mai mică de 1,6 milioane km, una dintre cele mai înguste orbite cunoscute, iar teoriile actuale spun că ea nu se putea forma acolo şi nici nu putea ajunge acolo. »
O echipă internaţională de astronomi a descoperit o planetă tânără, exotică, care nu orbitează în jurul unei stele. Planeta care pluteşte liberă prin spaţiu, numita PSO J318.5 – 22, este la numai 80 de ani lumină de Pământ şi are o masă de şase ori cât a planetei Jupiter. S-a format acum 12 milioane de ani şi poate fi considerată un nou născut. »
Două milioane de ani în urmă, gaura neagră supermasivă din inima galaxiei noastre a produs o explozie atât de puternică, încât a aprins un nor aflat la 200000 ani lumină depărtare. »
Eskimo Nebula numita si NGC 2392, din constelatia Gemenii, situata la 4200 ani-lumina de Pamant, este o nebuloasa planetara, faza terminala a unei stele cum este Soarele, cand devine o gigantica rosie si arunca in spatiu straturile sale exterioare. »
Cercetatorii de la ESO au facut observatii detaliate asupra prafului din jurul gaurii negre gigantice din centrul unei galaxii active. Concluzia a fost ca praful nu se dispune cum era de asteptat intr-un tor in jurul gaurii negre, ci se gaseste in cantitate mare deasupra si sub tor. Aceste observatii arata ca paful este impins departe de gaura neagra ca un vant rece, lucru surprinzator, care arata cum evolueaza si interactioneaza masivele gauri negre cu mediul ce le inconjoara. »
Pe 26 mai, la apus, Venus, Jupiter si Mercur vor forma un triunghi luminos larg de doar trei grade. Cel mai bun moment pentru observare este la 30-60 minute dupa apusul soarelui. Cele trei planete vor fi la orizont in directia vest si vor fi situate destul de aproape pentru a putea fi cuprinse in campul unui binoclu. »
Analiza unei probe de roca colectate de roverul Curiosity arata ca planeta Marte ar fi putut avea, candva, conditii favorabile vietii. Luna trecuta, Curiosity a forat intr-o roca sedimentara, in Gale Crater. In pulberea gri de la proba de foraj, oamenii de stiinta au gasit sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor, carbon, componente chimice cheie pentru viata. »