Știință
German Nation Metrology Institute (PTB) din Braunschweig a decis să găsească o nouă formulă pentru măsurarea unui kilogram. »
Mastodonţii a dispărut din regiunile arctice din Alaska şi Yukon înainte de sosirea primilor oameni în America de Nord, care nu au contribuit la dispariţia acestor veri ai mamuţilor şi elefanţilor. »
Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită. »
Cea mai cuprinzătoare evaluare a oaselor şi uneltelor rămase de la neanderthalieni arată că aceştia şi oamenii moderni au trăit unii lângă alţii mai bine de 5000 de ani. »
Contrar părerilor de până acum se pare că, coţofenele nu sunt atrase de obiectele strălucitoare şi nu fură în mod obişnuit lucruri mici, cum ar fi bijuterii, susţine un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie. »
Mamiferul, descoperit la marginea deşertului namibian, la baza podişului Etendeka, are coada lungă, corpul cu blană ruginie şi urechi rotunde, un nas ca trompa unui elefant şi e de mărimea unui şoarece, lung de numai 9 cm. »
Oamenii de ştiinţă de la University of New Mexico au comparat ratele de creştere a sute de specii actuale şi dispărute, folosind inele de creştere şi dimensiunea oaselor pentru a calcula ratele de creştere la dinozauri. Ei au legat rata de creştere cu rata metabolică, măsură a consumului de energie, care împarte animalele în cele două clase, cu sânge cald şi cu sange rece. »
Un sunet subacvatic misterios a fost captat de sonarul unui submarin pentru prima dată în 1960. Până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să afle de unde vine. »
Microbii producatori de metan ar putea fi responsabili de cea mai mare extincţie din istoria Pământului, când, acum 252 de milioane de ani, 90 la sută dintre speciile existente au dispărut. »
Secvenţierea genomului rămăşiţelor unui băiat în vârstă de un an, făcută de o echipă condusă de Texas A&M University, dovedeşte că primii colonişti umani în America de Nord au fost din Asia şi nu din Europa, iar aceşti oameni au fost strămoşii nativilor americani moderni. »
Biologi din Cehia, Statele Unite şi Peru, care lucrează in jungla centrală a statului peruan, au descoperit o nouă specie de broască care traieşte pe pantele estice ale Anzilor, în provincia Junin de Peru, în văi calde, adăugând astfel încă un membru familiei Bufonidae. »
Oamenii de ştiinţă au urmărit o pasăre mică, "Phalaropus lobatus", numită popular notăriţa cu cioc subţire şi gât roşu, care se credea că iernează în Arabia, dar spre surprinderea lor, ea parcurge aproape 13000 km până în apele însorite din Ecuador şi Peru. »
Kiwi, emblema Noii Zeelande, pasărea nocturnă care nu poate zbura, nu este urmaşul pitic al unui strămoş indepărtat, ci al unei păsări ce a migrat din Australia, spun cercetătorii de la Flinders University. »
O masă mare de nori noctilucent au acoperit Antarctica. Pe 20 noiembrie erau ca un fum mic, albastru-electric, care în timp scurt a acoperit aproape tot continentul. Nava spaţială AIM de la NASA monitorizează progresul acestora, deoarece se agită şi se ondulează în jurul Polului Sud. »
Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au constatat că ploaia la fel de acidă ca sucul de lămâie nediluat ar fi contribuit la masiva exterminare a plantelor şi organismelor de pe Pământ de acum 252 milioane de ani. »
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din New Hampshire, din Marea Britanie, au studiat o extincţie a albinelor ce a avut loc acum 65 milioane de ani, concomitent cu dispariţia dinozaurilor şi a multor plante cu flori. Ei au modelat o extincţie în masa în grupul albinelor Xylocopinae sau albine tâmplar, la sfârşitul Cretacicului şi începutul epocii Paleogen, cunoscută ca limita K-T. »
Oamenii de stiinta de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, au gasit primele dovezi ca o cometa a intrat in atmosfera Pamantului si a explodat, iar unda de soc de foc a distrus orice forma de viata in calea sa. »
Un scorpion fosil vechi de 360 milioane de ani descoperit în rocile din perioada Devonian, în apropiere de Grahamstown, Africa de Sud este o specie nouă şi este cel mai vechi animal ce a trăit pe pământul vechiului continent Gondwana. »
Cercetatorii de la Max Planck Institute for Biological Cybernetics au ajuns la concluzia ca rozatoarele isi muta ochii in directii opuse, astfel incat sa pastreze mereu un ochi indreptat asupra spatiului aerian de deasupra lor. Ei au folosit camere miniaturale de mare viteza, fixate pe capul acestora si au descoperit ca fiecare ochi se misca intr-o directie diferita, in functie de schimbarea capului animalului, desi informatiile vizuale de la ochi sunt procesate similar cu al altor mamifere. »
Se ştie că una dintre teoriile care explică dispariţia dinozaurilor, acum 66 milioane de ani, se bazează pe căderea unui meteorit în sudul Mexicului. Dar apar dovezi că cea mai mare extincţie din toate timpurile, care a avut loc acum 252,3 milioane de ani, la sfârşitul perioadei Permian, a fost declanşată de un impact care a schimbat clima. »
Sporovaiala copiilor mici a fost considerata intotdeuna draguta, dar total neelaborata. Experti de la Newcastle University, Marea Britanie, au aratat ca vorbirea copiilor este mult mai avansata decat se considera pana acum. »
In urma cu aproximativ 12800 de ani, pe cand Pamantul era in incalzire si isi revenea dupa ultima epoca glaciara, a avut loc un eveniment dramatic si anormal care a inversat brusc conditiile climatice, ducand aproape de un nou stadiu glaciar. Acest eveniment a avut loc intr-un singur an, anuntand debutul episodului rece numit Younger Dryas. »
Liliecii se misca foarte rapid si sistemul lor de navigare nu le permite sa obtina date suficiente in timp util. Aceasta a dus la ipoteza ca ei folosesc harti memorate, ipoteza ce a fost verificata de cercetatori de la Brown University, USA, intr-un nou studiu. »
S-a demonstrat capacitatea primatelor si cainilor de a avea un comportament sensibil la inechitatea rasplatei primite. Cercetatori de la Universitatea din Viena s-au ocupat acum de doua specii de pasari, ciori si corbi, pentru a vedea reactia lor la inechitatea recompensei. »
Domesticirea cainilor din lupi este general acceptata. Dar momentul, locul si imprejurarile sunt inca in dezbatere. Din acest motiv, cercetatori rusi de la Institute of Molecular and Cellular Biology au analizat oase unui presupus caine, vechi de 33000 de ani, gasite intr-o pestera din Muntii Altai din Asia Centrala, si au aflat ca genetic, acesta este mai apropiat de cainii moderni decat de lupii contemporani. »
Pasarile supuse luminii de fond dintr-un oras pe timp de noapte, se maturizeaza reproductiv mai repede decat cele din mediul natural sau din localitatile ce nu sunt luminate noaptea, arata un nou studiu facut de cercetatorii de la Institului Ornitologic Max Planck din Radolfzell, Germania. »