O lume a cunoașterii
    Nutriție

    Toxinele produse în timpul preparării hranei pot fi cauza Alzheimer


    Cercetătorii de la Icahn school of medicine at Mount Sinai, din New York, au testat efectul pe care îl au produşii finali de glicare avansată sau AGEs asupra sănătăţii. Experimentele pe animale au arătat că o dietă bogată în AGEs afectează chimia creierului şi poate da demenţă şi sindrom metabolic.


    AGEs se formează atunci când proteinele sau grăsimile reacţionează cu zahărul. Acest lucru se poate întâmpla în mod natural sau în timpul procesului de gătire la temperaturi înalte şi în mediu uscat, sau pe o durată mai mare, în prăjirea cărnii, a ouălelor, a pâinii, brânzeturilor, a produselor ce conţin carbohidraţi şi grăsimi cum sunt unele dulciuri, biscuiţi, produse de patiserie.

    Animalele de laborator hrănite cu o dietă bogată în AGEs au prezentat acumulare de proteine periculoase, proteine beta amyloid deteriorate, un semn distinctiv al bolii Alzheimer în creier şi li s-a afectat funcţia cognitivă. Animalele de laborator hrănite cu o dietă săracă în AGEs au fost capabile să prevină producerea de proteine deteriorate.

    O analiză a persoanelor de peste 60 de ani a arătat că există o legătură între un nivel ridicat de AGEs în sânge şi declinul cognitiv.

    AGEs au mai fost legate şi de alte maladii, cum este diabetul de tip 2, bolile de rinichi şi bolile cardiovasculare. Iar diabetul a fost legat de un risc crescut de demenţă.

    Concluzia studiului este că demenţa vârstei a treia şi sindromul metabolic pot fi legate de un consum ridicat de alimente ce conţin produse finite de glicare, iar reducerea AGEs este posibilă şi poate oferi o strategie eficientă de tratament pentru ambele maladii.

    Cum un remediu pentru Alzheimer pare să fie îndepărtat, prevenirea rămâne cea mai bună soluţie.

    GH. MĂNOIU | 27 FEBRUARIE 2014




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O alimentaţie prea bogată în grăsimi poate perturba masiv maturizarea cortexului adolescenţilor, conform oamenilor de ştiinţă de la Institutul Federal de Tehnologie din Zurich şi de la Universitatea din Zurich.
    Ţelina, anghinarea şi unele ierburi, in special oregano mexican, conţin apigenină şi luteolină, flavonoide ce distrug celulele canceroase pancreatice umane pe culturi de laborator, prin inhibarea unei enzime importante.
    Cercetari de ultima ora facute de specialisti de la Ohio State University au aratat ca o substanta ce se gaseste in unele alimente din dieta mediteraneana, prin modificarea pe care o face asupra unei secvente specifice din reglarea genetica, re-educa celulele canceroase sa isi piarda superputerea de a scapa de moarte si sa se comporte ca niste celule normale, care mor programat.
    Mai multe studii ştiinţifice au arătat că cafeaua are un efect protector împotriva cancerului de sân și a altor tipuri de cancer. Un nou studiu realizat la Universitatea din Lund, Suedia, arată modul în care cafeaua protejează împotriva reapariţiei cancerului de sân.
    Morcovii, cartofii dulci, broccoli, varza sau mazărea stimulează activitatea creierului şi încetinesc apariţia bolilor cerebrale, cum ar fi demenţa sau Alzheimer, afirmă un studiu realizat la Universitatea din Georgia, Statele Unite.
    Pâinea, chips-urile şi cartofii ar trebui să fie prăjiţi la o culoare galben-aurie, şi nu la maro, pentru a reduce aportul unui produs care ar putea provoca cancer.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact