Sănătate |
Un hormon permite bacteriilor intestinale să vorbească cu creierul
Există dovezi care leagă funcţionarea creierului de bacteriile intestinale, dar modul în care funcţionează această relaţie este încă un mister.
O echipă de la Universitatea din Illinois, Statele Unite, a descoperit un canal de comunicare între bacteriile intestinului şi creier şi funcţionarea acestei căi ar putea contribui în cele din urmă la explicarea modului în care se dezvoltă autismul.
Cortizolul, numit adesea "hormonul de stres", ar putea acţiona ca mesager al substanţelor chimice din cap. Aceste substanţe chimice, numite metaboliţi ai creierului sau neurometaboliţi, sunt esenţiale pentru a ajuta creierul să funcţioneze şi să crească.
Schimbările în neurometaboliţi în timpul copilăriei pot avea efecte profunde asupra dezvoltării creierului şi este posibil ca microbiomul, sau colecţia de bacterii, ciuperci şi virusuri care trăiesc în intestin, să joace un rol în acest proces.
Pentru a examina eventualele asociaţii între bacteriile intestinului şi compuşii din sânge şi creier, s-au studiat 24 de purcei de o lună care prezintă similitudini puternice cu sugarii umani în ceea ce priveşte intestinul şi dezvoltarea creierului.
Analiza a dat naştere unor legături. Genurile Bacteroides şi Clostridium au prezis concentraţii mai mari ale unei substanţe chimice din creier numite myo-inozitol, în timp ce Butyricimonas a prezis concentraţia de n-acetillaspartat (NAA).
Bacteroides a prezis, de asemenea, niveluri mai ridicate de creatină, dar o prezenţă abundentă de bacterii Ruminococcus a fost asociată cu concentraţii mai scăzute de NAA.
Acest lucru este important, deoarece în timp ce aceşti compuşi sunt implicaţi într-o serie de procese chimice legate de metabolism, au fost identificaţi anterior ca un factor semnificativ în cercetarea autismului.
Aceşti metaboliţi ai creierului au fost găsiţi în stări modificate la persoanele diagnosticate cu tulburări de spectru autism (ASD), dar nici un studiu anterior nu a identificat legături specifice între genele bacteriene şi aceşti metaboliţi.
Examinarea legăturii dintre bacteria Ruminococcus şi molecula NAA în special, a dus la descoperirea că cortizolul influenţează indirect şi permite relaţia.
Bacteria foloseşte hormonul pentru a comunica şi a face schimbări în creier, cel puţin în ceea ce priveşte metabolitul NAA.
Acest tip de cale poate contribui în cele din urmă la explicarea modului în care bacteriile au fost asociate cu un număr de afecţiuni, inclusiv cu accidentele vasculare cerebrale, boala Parkinson, sindromul intestinului iritabil, sindromul oboselii cronice şi multe altele, inclusiv autismul, pe care cercetătorii l-au bănuit legat de bacterii.