Unii emulgatori din produsele alimentare ambalate pot declanşa boli inflamatorii

Ingredientele care dau o consistenţă stabilă pentru îngheţată, ciocolată, snacks-uri şi alte produse ambalate, ar putea să promoveze unele boli cronice inflamatorii.

Un nou studiu realizat la Georgia State University din Atlanta a revelat faptul că doi emulgatori comuni, utilizaţi în produsele alimentare procesate, au dus la creşterea semnificativă a bolilor metabolice şi a inflamaţiilor intestinale la animale.

Ingredientele studiate provoacă daune prin perturbarea barierei între sistemul imunitar şi microbiom, colecţia de microbi ce locuiesc în trupurile noastre.

Microbii din intestine ne ajută în lupta impotriva infecţiilor şi ne dau rezistenţă la alergii, dar ei nu trebuie să ajungă la peretele intestinal. În mod normal, un strat de mucus separă celulele intestinale de bacteriile intestinale. Dacă bacteriile ajung la celule, ele pot stimula sistemul imunitar şi cauzează inflamaţie.

Această inflamaţie a tractului digestiv este semnul distinctiv al bolii inflamatorii intestinale, care provoacă diaree, oboseală şi dureri abdominale. Inflamaţia cronică a fost asociată cu sindromul metabolic, un grup de condiţii ce includ obezitatea şi hipertensiunea arteriala, care cresc riscul unei persoane de a face boli de inimă şi diabet.

În ce mod emulgatorii studiaţi, carboximetilceluloza şi polisorbatul 80, induc aceste schimbări este încă neclar. Ori emulgatorii deteriorează stratul de mucus direct, lăsându-l vulnerabil la bacterii, ori ei schimbă compoziţia microbiotei, favorizând microbii care penetrează mucusul.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sistemul imunitar în luptă cu sine însuşi pentru a trata boli autoimune

Cercetătorii americani au tratat Pemfigus vulgaris la animale prin instruirea sistemului imunitar să se atace pe sine, inversând astfel o boală autoimună devastatoare.

Riscul de autism reperat la nastere in placente anormale

Cercetatorii de la Yale School of Medicine au descoperit cum se poate masura riscul ca un copil sa dezvolte autism, prin cautarea la nastere a unor anomalii in placenta. Aceasta permite un diagnostic timpuriu al acestei afectiuni. De regula, diagnosticarea se face cand copilul are 3-4 ani sau mai mult si cand au aparut deja primele manifestari, pierzandu-se astfel oportunitatea unei interventii, deoarece creierul este receptiv la tratament in primul an de viata.

Cartofii şi pâinea prăjită, potenţiali cancerigeni

Pâinea, chips-urile şi cartofii ar trebui să fie prăjiţi la o culoare galben-aurie, şi nu la maro, pentru a reduce aportul unui produs care ar putea provoca cancer.

Consumul de ceai duce la schimbări epigenetice la femei

Un studiu efectuat recent la Universitatea Uppsala, din Suedia, arată că consumul de ceai duce la schimbări epigenetice la femei, în genele despre care se ştia deja că interacţionează cu cancerul şi cu metabolismul estrogenului.

Dieta bogata in grasimi ar putea duce la tulburari de comportament la copii

Studii facute de cercetatori de la Universitatea din Illinois au dus la concluzia ca ar putea exista o legatura intre dieta bogata in grasimi si problemele copiilor privind atentia, hiperactivitatea sau dizabilitatile de memorie si invatare.

Speranţe pentru un nou tratament anti-cancer

Cercetători de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, şi Universitatea din Columbia Britanică, Canada, au descoperit că un carbohidrat cu care parazitul malariei se ataşează la placenta unei femei însărcinate este identic cu un carbohidrat găsit în celulele canceroase.